Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

bucare

v.tr.
  1. fare dei buchi

    pertusâ [pɛrtyˈzaː]

    garbâ [garˈbaː]

    buggiâ [byˈdʒaː]

    Exempi

    ha bucato il muro col trapano

    o l’à pertusou a miagia co-o trapan

Esprescioin commun

  • bucare una ruota
    pertusâ unna reua

Coniugaçioin

buggiâ

Part. pass. buggiou

Ger. buggiando

Ind.
Pres.
  1. mi beuggio
  2. ti ti beuggi
  3. lê o/a beuggia
  4. niatri buggemmo
  5. viatri buggiæ
  6. lô beuggian
Impf.
  1. mi buggiava
  2. ti ti buggiavi
  3. lê o/a buggiava
  4. niatri buggiavimo
  5. viatri buggiavi
  6. lô buggiavan
Fut.
  1. mi buggiò
  2. ti ti buggiæ
  3. lê o/a buggià
  4. niatri buggiemo
  5. viatri buggiei
  6. lô buggian
Conz.
Pres.
  1. che mi beugge
  2. che ti ti beuggi
  3. che lê o/a beugge
  4. che niatri buggemmo
  5. che viatri buggiæ
  6. che lô beuggian
Impf.
  1. che mi buggesse
  2. che ti ti buggesci
  3. che lê o/a buggesse
  4. che niatri buggescimo
  5. che viatri buggesci
  6. che lô buggessan
Cond.
  1. mi buggieiva/buggiæ
  2. ti ti buggiësci
  3. lê o/a buggieiva/buggiæ
  4. niatri buggiëscimo
  5. viatri buggiësci
  6. lô buggieivan/buggiæn
Imper.
  1. beuggia ti
  2. ch’o/a beugge lê
  3. buggemmo niatri
  4. buggiæ viatri
  5. beuggian lô
garbâ

Part. pass. garbou

Ger. garbando

Ind.
Pres.
  1. mi garbo
  2. ti ti garbi
  3. lê o/a garba
  4. niatri garbemmo
  5. viatri garbæ
  6. lô garban
Impf.
  1. mi garbava
  2. ti ti garbavi
  3. lê o/a garbava
  4. niatri garbavimo
  5. viatri garbavi
  6. lô garbavan
Fut.
  1. mi garbiò
  2. ti ti garbiæ
  3. lê o/a garbià
  4. niatri garbiemo
  5. viatri garbiei
  6. lô garbian
Conz.
Pres.
  1. che mi garbe
  2. che ti ti garbi
  3. che lê o/a garbe
  4. che niatri garbemmo
  5. che viatri garbæ
  6. che lô garban
Impf.
  1. che mi garbesse
  2. che ti ti garbesci
  3. che lê o/a garbesse
  4. che niatri garbescimo
  5. che viatri garbesci
  6. che lô garbessan
Cond.
  1. mi garbieiva/garbiæ
  2. ti ti garbiësci
  3. lê o/a garbieiva/garbiæ
  4. niatri garbiëscimo
  5. viatri garbiësci
  6. lô garbieivan/garbiæn
Imper.
  1. garba ti
  2. ch’o/a garbe lê
  3. garbemmo niatri
  4. garbæ viatri
  5. garban lô
pertusâ

Part. pass. pertusou

Ger. pertusando

Ind.
Pres.
  1. mi pertuso
  2. ti ti pertusi
  3. lê o/a pertusa
  4. niatri pertusemmo
  5. viatri pertusæ
  6. lô pertusan
Impf.
  1. mi pertusava
  2. ti ti pertusavi
  3. lê o/a pertusava
  4. niatri pertusavimo
  5. viatri pertusavi
  6. lô pertusavan
Fut.
  1. mi pertusiò
  2. ti ti pertusiæ
  3. lê o/a pertusià
  4. niatri pertusiemo
  5. viatri pertusiei
  6. lô pertusian
Conz.
Pres.
  1. che mi pertuse
  2. che ti ti pertusi
  3. che lê o/a pertuse
  4. che niatri pertusemmo
  5. che viatri pertusæ
  6. che lô pertusan
Impf.
  1. che mi pertusesse
  2. che ti ti pertusesci
  3. che lê o/a pertusesse
  4. che niatri pertusescimo
  5. che viatri pertusesci
  6. che lô pertusessan
Cond.
  1. mi pertusieiva/pertusiæ
  2. ti ti pertusiësci
  3. lê o/a pertusieiva/pertusiæ
  4. niatri pertusiëscimo
  5. viatri pertusiësci
  6. lô pertusieivan/pertusiæn
Imper.
  1. pertusa ti
  2. ch’o/a pertuse lê
  3. pertusemmo niatri
  4. pertusæ viatri
  5. pertusan lô