Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

devastare

v.tr.
  1. saccheggiare e distruggere

    destrue [desˈtryːe]

    sacchezzâ [sakeˈzaː]

    mette à bottin [ˈmetˑe a buˈtiŋ]

    Exempi

    i soldati devastano la città senza alcuna pietà

    i sordatti destruan a çittæ sensa nisciuña pietæ

  2. distruggere

    destrue [desˈtryːe]

    arroinâ [arwiˈnaː]

    devastâ [devasˈtaː]

    Exempi

    l’alluvione ha devastato la città

    l’inondaçion a l’à destruto a çittæ

Coniugaçioin

arroinâ

Part. pass. arroinou

Ger. arroinando

Ind.
Pres.
  1. mi arroiño
  2. ti t’arroiñi
  3. lê o/a l’arroiña
  4. niatri arroinemmo
  5. viatri arroinæ
  6. lô arroiñan
Impf.
  1. mi arroinava
  2. ti t’arroinavi
  3. lê o/a l’arroinava
  4. niatri arroinavimo
  5. viatri arroinavi
  6. lô arroinavan
Fut.
  1. mi arroiniò
  2. ti t’arroiniæ
  3. lê o/a l’arroinià
  4. niatri arroiniemo
  5. viatri arroiniei
  6. lô arroinian
Conz.
Pres.
  1. che mi arroiñe
  2. che ti t’arroiñi
  3. che lê o/a l’arroiñe
  4. che niatri arroinemmo
  5. che viatri arroinæ
  6. che lô arroiñan
Impf.
  1. che mi arroinesse
  2. che ti t’arroinesci
  3. che lê o/a l’arroinesse
  4. che niatri arroinescimo
  5. che viatri arroinesci
  6. che lô arroinessan
Cond.
  1. mi arroinieiva/arroiniæ
  2. ti t’arroiniësci
  3. lê o/a l’arroinieiva/arroiniæ
  4. niatri arroiniëscimo
  5. viatri arroiniësci
  6. lô arroinieivan/arroiniæn
Imper.
  1. arroiña ti
  2. ch’o/a l’arroiñe lê
  3. arroinemmo niatri
  4. arroinæ viatri
  5. arroiñan lô
destrue

Part. pass. destruto

Ger. destruendo

Ind.
Pres.
  1. mi destruo
  2. ti ti destrui
  3. lê o/a destrue
  4. niatri destruemmo/destruemo
  5. viatri destruei
  6. lô destruan
Impf.
  1. mi destrueiva
  2. ti ti destrueivi
  3. lê o/a destrueiva
  4. niatri destrueivimo
  5. viatri destrueivi
  6. lô destrueivan
Fut.
  1. mi destruiò
  2. ti ti destruiæ
  3. lê o/a destruià
  4. niatri destruiemo
  5. viatri destruiei
  6. lô destruian
Conz.
Pres.
  1. che mi destrue
  2. che ti ti destrui
  3. che lê o/a destrue
  4. che niatri destruemmo/destruemo
  5. che viatri destruei
  6. che lô destruan
Impf.
  1. che mi destruesse
  2. che ti ti destruesci
  3. che lê o/a destruesse
  4. che niatri destruescimo
  5. che viatri destruesci
  6. che lô destruessan
Cond.
  1. mi destruieiva/destruiæ
  2. ti ti destruiësci
  3. lê o/a destruieiva/destruiæ
  4. niatri destruiëscimo
  5. viatri destruiësci
  6. lô destruieivan/destruiæn
Imper.
  1. destrui ti
  2. ch’o/a destrue lê
  3. destruemmo/destruemo niatri
  4. destruei viatri
  5. destruan lô
devastâ

Part. pass. devastou

Ger. devastando

Ind.
Pres.
  1. mi devasto
  2. ti ti devasti
  3. lê o/a devasta
  4. niatri devastemmo
  5. viatri devastæ
  6. lô devastan
Impf.
  1. mi devastava
  2. ti ti devastavi
  3. lê o/a devastava
  4. niatri devastavimo
  5. viatri devastavi
  6. lô devastavan
Fut.
  1. mi devastiò
  2. ti ti devastiæ
  3. lê o/a devastià
  4. niatri devastiemo
  5. viatri devastiei
  6. lô devastian
Conz.
Pres.
  1. che mi devaste
  2. che ti ti devasti
  3. che lê o/a devaste
  4. che niatri devastemmo
  5. che viatri devastæ
  6. che lô devastan
Impf.
  1. che mi devastesse
  2. che ti ti devastesci
  3. che lê o/a devastesse
  4. che niatri devastescimo
  5. che viatri devastesci
  6. che lô devastessan
Cond.
  1. mi devastieiva/devastiæ
  2. ti ti devastiësci
  3. lê o/a devastieiva/devastiæ
  4. niatri devastiëscimo
  5. viatri devastiësci
  6. lô devastieivan/devastiæn
Imper.
  1. devasta ti
  2. ch’o/a devaste lê
  3. devastemmo niatri
  4. devastæ viatri
  5. devastan lô
mette

Part. pass. misso

Ger. mettendo

Ind.
Pres.
  1. mi metto
  2. ti ti metti
  3. lê o/a mette
  4. niatri mettemmo
  5. viatri mettei
  6. lô mettan
Impf.
  1. mi metteiva
  2. ti ti metteivi
  3. lê o/a metteiva
  4. niatri metteivimo
  5. viatri metteivi
  6. lô metteivan
Fut.
  1. mi mettiò
  2. ti ti mettiæ
  3. lê o/a mettià
  4. niatri mettiemo
  5. viatri mettiei
  6. lô mettian
Conz.
Pres.
  1. che mi mette
  2. che ti ti metti
  3. che lê o/a mette
  4. che niatri mettemmo
  5. che viatri mettei
  6. che lô mettan
Impf.
  1. che mi mettesse
  2. che ti ti mettesci
  3. che lê o/a mettesse
  4. che niatri mettescimo
  5. che viatri mettesci
  6. che lô mettessan
Cond.
  1. mi mettieiva/mettiæ
  2. ti ti mettiësci
  3. lê o/a mettieiva/mettiæ
  4. niatri mettiëscimo
  5. viatri mettiësci
  6. lô mettieivan/mettiæn
Imper.
  1. metti ti
  2. ch’o/a mette lê
  3. mettemmo niatri
  4. mettei viatri
  5. mettan lô
sacchezzâ

Part. pass. sacchezzou

Ger. sacchezzando

Ind.
Pres.
  1. mi sacchezzo
  2. ti ti sacchezzi
  3. lê o/a sacchezza
  4. niatri sacchezzemmo
  5. viatri sacchezzæ
  6. lô sacchezzan
Impf.
  1. mi sacchezzava
  2. ti ti sacchezzavi
  3. lê o/a sacchezzava
  4. niatri sacchezzavimo
  5. viatri sacchezzavi
  6. lô sacchezzavan
Fut.
  1. mi sacchezziò
  2. ti ti sacchezziæ
  3. lê o/a sacchezzià
  4. niatri sacchezziemo
  5. viatri sacchezziei
  6. lô sacchezzian
Conz.
Pres.
  1. che mi sacchezze
  2. che ti ti sacchezzi
  3. che lê o/a sacchezze
  4. che niatri sacchezzemmo
  5. che viatri sacchezzæ
  6. che lô sacchezzan
Impf.
  1. che mi sacchezzesse
  2. che ti ti sacchezzesci
  3. che lê o/a sacchezzesse
  4. che niatri sacchezzescimo
  5. che viatri sacchezzesci
  6. che lô sacchezzessan
Cond.
  1. mi sacchezzieiva/sacchezziæ
  2. ti ti sacchezziësci
  3. lê o/a sacchezzieiva/sacchezziæ
  4. niatri sacchezziëscimo
  5. viatri sacchezziësci
  6. lô sacchezzieivan/sacchezziæn
Imper.
  1. sacchezza ti
  2. ch’o/a sacchezze lê
  3. sacchezzemmo niatri
  4. sacchezzæ viatri
  5. sacchezzan lô