DEIZE
Diçionäio italian-zeneise
figurare
v. intr.
v. tr.
-
figuâ
[fiˈɡɥaː]
Coniugaçioin
figuâ
Indicativo
Presente
- mi figuo
- ti ti figui
- lê o/a figua
- niatri figuemmo/figuemo
- viatri figuæ
- liatri figuan
Imperfetto
- mi figuava
- ti ti figuavi
- lê o/a figuava
- niatri figuavimo
- viatri figuavi
- liatri figuavan
Futuo
- mi figuiò
- ti ti figuiæ
- lê o/a figuià
- niatri figuiemo
- viatri figuiei
- liatri figuian
Conzontivo
Presente
- che mi figue
- che ti ti figui
- che lê o/a figue
- che niatri figuemmo/figuemo
- che viatri figuæ
- che liatri figuan
Imperfetto
- che mi figuesse
- che ti ti figuesci
- che lê o/a figuesse
- che niatri figuescimo
- che viatri figuesci
- che liatri figuessan
Condiçionale
- mi figuieiva/figuiæ
- ti ti figuiësci
- lê o/a figuieiva/figuiæ
- niatri figuiëscimo
- viatri figuiësci
- liatri figuieivan/figuiæn
Imperativo
- figua ti!
- figuemmo/figuemo niatri!
- figuæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. figuou
- m. p. figuæ
- f. s. figuâ
- f. p. figuæ
Gerundio
- figuando