DEIZE
investire
-
mettere sotto mette sotta
[ˈmetˑe ˈsutˑa] investî
[iŋvesˈtiː] l’hanno investiti mentre giravano l’angolo
î an missi sotta tanto che giavan o canto
la vigilessa è stata quasi investita da un autobus
a cantonea a l’é stæta squæxi missa sotta da un autobo
-
fare un investimento investî
[iŋvesˈtiː] mette à fruto
[ˈmetˑe a ˈfryːtu] ci ho investito tutta la mia eredità in quell’affare
gh’ò investio tutto o mæ lascito inte quello negòçio
quando li hai investiti quei soldi?
quande ti î æ investii quelli dinæ?
-
conferire un titolo, ecc. conferî
[kuŋfeˈriː] attribuî
[atriˈbwiː] ~ [atriˈbɥiː] investî
[iŋvesˈtiː] il doge l’ha investito di un’altra carica
o duxe o gh’à conferio unn’atra carrega
-
incaricare incarregâ
[iŋkareˈɡaː] investî
[iŋvesˈtiː] non mi piace sentirmi investita di tutte queste responsabilità
no me gusta sentîme incarregâ de tutte ste responsabilitæ
Coniugaçioin
attribuî
Indicativo
Presente
- mi attribuiscio
- ti t’attribuisci
- lê o/a l’attribuisce
- niatri attribuimmo/attribuimo
- viatri attribuî
- liatri attribuiscian
Imperfetto
- mi attribuiva
- ti t’attribuivi
- lê o/a l’attribuiva
- niatri attribuivimo
- viatri attribuivi
- liatri attribuivan
Futuo
- mi attribuiò
- ti t’attribuiæ
- lê o/a l’attribuià
- niatri attribuiemo
- viatri attribuiei
- liatri attribuian
Conzontivo
Presente
- che mi attribuisce
- che ti t’attribuisci
- che lê o/a l’attribuisce
- che niatri attribuimmo/attribuimo
- che viatri attribuî
- che liatri attribuiscian
Imperfetto
- che mi attribuisse
- che ti t’attribuisci
- che lê o/a l’attribuisse
- che niatri attribuiscimo
- che viatri attribuisci
- che liatri attribuissan
Condiçionale
- mi attribuieiva/attribuiæ
- ti t’attribuiësci
- lê o/a l’attribuieiva/attribuiæ
- niatri attribuiëscimo
- viatri attribuiësci
- liatri attribuieivan/attribuiæn
Imperativo
- attribuisci ti!
- attribuimmo/attribuimo niatri!
- attribuî viatri!
Partiçipio passou
- m. s. attribuio
- m. p. attribuii
- f. s. attribuia
- f. p. attribuie
Gerundio
- attribuindo
conferî
Indicativo
Presente
- mi conferiscio
- ti ti conferisci
- lê o/a conferisce
- niatri conferimmo
- viatri conferî
- liatri conferiscian
Imperfetto
- mi conferiva
- ti ti conferivi
- lê o/a conferiva
- niatri conferivimo
- viatri conferivi
- liatri conferivan
Futuo
- mi conferiò
- ti ti conferiæ
- lê o/a conferià
- niatri conferiemo
- viatri conferiei
- liatri conferian
Conzontivo
Presente
- che mi conferisce
- che ti ti conferisci
- che lê o/a conferisce
- che niatri conferimmo
- che viatri conferî
- che liatri conferiscian
Imperfetto
- che mi conferisse
- che ti ti conferisci
- che lê o/a conferisse
- che niatri conferiscimo
- che viatri conferisci
- che liatri conferissan
Condiçionale
- mi conferieiva/conferiæ
- ti ti conferiësci
- lê o/a conferieiva/conferiæ
- niatri conferiëscimo
- viatri conferiësci
- liatri conferieivan/conferiæn
Imperativo
- conferisci ti!
- conferimmo niatri!
- conferî viatri!
Partiçipio passou
- m. s. conferio
- m. p. conferii
- f. s. conferia
- f. p. conferie
Gerundio
- conferindo
incarregâ
Indicativo
Presente
- mi incarrego
- ti t’incarreghi
- lê o/a l’incarrega
- niatri incarreghemmo
- viatri incarregæ
- liatri incarregan
Imperfetto
- mi incarregava
- ti t’incarregavi
- lê o/a l’incarregava
- niatri incarregavimo
- viatri incarregavi
- liatri incarregavan
Futuo
- mi incarreghiò
- ti t’incarreghiæ
- lê o/a l’incarreghià
- niatri incarreghiemo
- viatri incarreghiei
- liatri incarreghian
Conzontivo
Presente
- che mi incarreghe
- che ti t’incarreghi
- che lê o/a l’incarreghe
- che niatri incarreghemmo
- che viatri incarregæ
- che liatri incarregan
Imperfetto
- che mi incarreghesse
- che ti t’incarreghesci
- che lê o/a l’incarreghesse
- che niatri incarreghescimo
- che viatri incarreghesci
- che liatri incarreghessan
Condiçionale
- mi incarreghieiva/incarreghiæ
- ti t’incarreghiësci
- lê o/a l’incarreghieiva/incarreghiæ
- niatri incarreghiëscimo
- viatri incarreghiësci
- liatri incarreghieivan/incarreghiæn
Imperativo
- incarrega ti!
- incarreghemmo niatri!
- incarregæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. incarregou
- m. p. incarregæ
- f. s. incarregâ
- f. p. incarregæ
Gerundio
- incarregando
investî
Indicativo
Presente
- mi investo
- ti t’investi
- lê o/a l’investe
- niatri investimmo
- viatri investî
- liatri investan
Imperfetto
- mi investiva
- ti t’investivi
- lê o/a l’investiva
- niatri investivimo
- viatri investivi
- liatri investivan
Futuo
- mi investiò
- ti t’investiæ
- lê o/a l’investià
- niatri investiemo
- viatri investiei
- liatri investian
Conzontivo
Presente
- che mi investe
- che ti t’investi
- che lê o/a l’investe
- che niatri investimmo
- che viatri investî
- che liatri investan
Imperfetto
- che mi investisse
- che ti t’investisci
- che lê o/a l’investisse
- che niatri investiscimo
- che viatri investisci
- che liatri investissan
Condiçionale
- mi investieiva/investiæ
- ti t’investiësci
- lê o/a l’investieiva/investiæ
- niatri investiëscimo
- viatri investiësci
- liatri investieivan/investiæn
Imperativo
- investi ti!
- investimmo niatri!
- investî viatri!
Partiçipio passou
- m. s. investio
- m. p. investii
- f. s. investia
- f. p. investie
Gerundio
- investindo