Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

rimanere

v.intr.
  1. arrestâ [areˈstaː]

    restâ [reˈstaː]

    Exempi

    stasera preferisco rimanere a casa

    staseia m’é ciù cao arrestâmene in casa

  2. avanzare

    arrestâ [aresˈtaː]

    restâ [resˈtaː]

    Exempi

    sono rimaste solo due fette di torta

    l’é arrestou ciù doe fette de torta

  3. avere ancora

    arrestâ [aresˈtaː]

    restâ [resˈtaː]

    Exempi

    i miei genitori sono gli unici parenti che mi rimangono

    i mæ genitoî en i doî parenti che m’arresta ciù

  4. accordarsi

    arrestâ [aresˈtaː]

    restâ [resˈtaː]

    Exempi

    non so come siano rimasti alla fine

    in sciâ fin no sò comme son arrestæ

  5. rimanere per breve tempo e per uno scopo preciso

    affermâse [afɛrˈmaːse]

    fermâse [fɛrˈmaːse]

    Exempi

    perché non rimanete per cena?

    perché no v’affermæ pe-a çeña?

  6. essere giunto, in usi figurati

    affermâse [afɛrˈmaːse]

    fermâse [fɛrˈmaːse]

    arrivâ [ariˈvaː]

    Exempi

    dunque, dov’eravamo rimasti?

    aloa, dond’eimo arrivæ?

Polirematiche

Coniugaçioin

affermâ

Part. pass. affermou

Ger. affermando

Ind.
Pres.
  1. mi affermo
  2. ti t’affermi
  3. lê o/a l’afferma
  4. niatri affermemmo
  5. viatri affermæ
  6. lô afferman
Impf.
  1. mi affermava
  2. ti t’affermavi
  3. lê o/a l’affermava
  4. niatri affermavimo
  5. viatri affermavi
  6. lô affermavan
Fut.
  1. mi affermiò
  2. ti t’affermiæ
  3. lê o/a l’affermià
  4. niatri affermiemo
  5. viatri affermiei
  6. lô affermian
Conz.
Pres.
  1. che mi afferme
  2. che ti t’affermi
  3. che lê o/a l’afferme
  4. che niatri affermemmo
  5. che viatri affermæ
  6. che lô afferman
Impf.
  1. che mi affermesse
  2. che ti t’affermesci
  3. che lê o/a l’affermesse
  4. che niatri affermescimo
  5. che viatri affermesci
  6. che lô affermessan
Cond.
  1. mi affermieiva/affermiæ
  2. ti t’affermiësci
  3. lê o/a l’affermieiva/affermiæ
  4. niatri affermiëscimo
  5. viatri affermiësci
  6. lô affermieivan/affermiæn
Imper.
  1. afferma ti
  2. ch’o/a l’afferme lê
  3. affermemmo niatri
  4. affermæ viatri
  5. afferman lô
arrestâ

Part. pass. arrestou

Ger. arrestando

Ind.
Pres.
  1. mi arresto
  2. ti t’arresti
  3. lê o/a l’arresta
  4. niatri arrestemmo
  5. viatri arrestæ
  6. lô arrestan
Impf.
  1. mi arrestava
  2. ti t’arrestavi
  3. lê o/a l’arrestava
  4. niatri arrestavimo
  5. viatri arrestavi
  6. lô arrestavan
Fut.
  1. mi arrestiò
  2. ti t’arrestiæ
  3. lê o/a l’arrestià
  4. niatri arrestiemo
  5. viatri arrestiei
  6. lô arrestian
Conz.
Pres.
  1. che mi arreste
  2. che ti t’arresti
  3. che lê o/a l’arreste
  4. che niatri arrestemmo
  5. che viatri arrestæ
  6. che lô arrestan
Impf.
  1. che mi arrestesse
  2. che ti t’arrestesci
  3. che lê o/a l’arrestesse
  4. che niatri arrestescimo
  5. che viatri arrestesci
  6. che lô arrestessan
Cond.
  1. mi arrestieiva/arrestiæ
  2. ti t’arrestiësci
  3. lê o/a l’arrestieiva/arrestiæ
  4. niatri arrestiëscimo
  5. viatri arrestiësci
  6. lô arrestieivan/arrestiæn
Imper.
  1. arresta ti
  2. ch’o/a l’arreste lê
  3. arrestemmo niatri
  4. arrestæ viatri
  5. arrestan lô