Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

strappare

v. tr.
  1. stracciare, lacerare

    sguarrâ [sɡwaˈraː]

    streppâ [streˈpaː]

    mi si è strappato il vestito mentre ballavo

    se m’é sguarrou o vestî tanto che ballava

    il gatto strappa le tende del salotto con le unghie

    o gatto o sguara e tende do sallon co-e ciöte

  2. togliere con forza

    arrancâ [araŋˈkaː]

    abberrâ [abeˈraː]

    il borseggiatore gli ha strappato il telefonino dalle mani

    o mandillâ o gh’à arrancou o telefonin d’inte moen

  3. sradicare

    arrancâ [araŋˈkaː]

    descciantâ [deʃtʃaŋˈtaː]

    desreixâ [dezrejˈʒaː]

    Franca è in giardino che strappa le ortiche

    a Franca a l’é into giardin ch’a l’arranca e ortighe

Coniugaçioin

abberrâ

Indicativo

Presente

  1. mi abbæro
  2. ti t’abbæri
  3. o/a l’abbæra
  4. niatri abberremmo
  5. viatri abberræ
  6. liatri abbæran

Imperfetto

  1. mi abberrava
  2. ti t’abberravi
  3. o/a l’abberrava
  4. niatri abberravimo
  5. viatri abberravi
  6. liatri abberravan

Futuo

  1. mi abberriò
  2. ti t’abberriæ
  3. o/a l’abberrià
  4. niatri abberriemo
  5. viatri abberriei
  6. liatri abberrian

Conzontivo

Presente

  1. che mi abbære
  2. che ti t’abbæri
  3. che lê o/a l’abbære
  4. che niatri abberremmo
  5. che viatri abberræ
  6. che liatri abbæran

Imperfetto

  1. che mi abberresse
  2. che ti t’abberresci
  3. che lê o/a l’abberresse
  4. che niatri abberrescimo
  5. che viatri abberresci
  6. che liatri abberressan

Condiçionale

  1. mi abberrieiva/abberriæ
  2. ti t’abberriësci
  3. o/a l’abberrieiva/abberriæ
  4. niatri abberriëscimo
  5. viatri abberriësci
  6. liatri abberrieivan/abberriæn

Imperativo

  1. abbæra ti!
  2. abberremmo niatri!
  3. abberræ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. abberrou
  2. m. p. abberræ
  3. f. s. abberrâ
  4. f. p. abberræ

Gerundio

  1. abberrando
arrancâ

Indicativo

Presente

  1. mi arranco
  2. ti t’arranchi
  3. o/a l’arranca
  4. niatri arranchemmo
  5. viatri arrancæ
  6. liatri arrancan

Imperfetto

  1. mi arrancava
  2. ti t’arrancavi
  3. o/a l’arrancava
  4. niatri arrancavimo
  5. viatri arrancavi
  6. liatri arrancavan

Futuo

  1. mi arranchiò
  2. ti t’arranchiæ
  3. o/a l’arranchià
  4. niatri arranchiemo
  5. viatri arranchiei
  6. liatri arranchian

Conzontivo

Presente

  1. che mi arranche
  2. che ti t’arranchi
  3. che lê o/a l’arranche
  4. che niatri arranchemmo
  5. che viatri arrancæ
  6. che liatri arrancan

Imperfetto

  1. che mi arranchesse
  2. che ti t’arranchesci
  3. che lê o/a l’arranchesse
  4. che niatri arranchescimo
  5. che viatri arranchesci
  6. che liatri arranchessan

Condiçionale

  1. mi arranchieiva/arranchiæ
  2. ti t’arranchiësci
  3. o/a l’arranchieiva/arranchiæ
  4. niatri arranchiëscimo
  5. viatri arranchiësci
  6. liatri arranchieivan/arranchiæn

Imperativo

  1. arranca ti!
  2. arranchemmo niatri!
  3. arrancæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. arrancou
  2. m. p. arrancæ
  3. f. s. arrancâ
  4. f. p. arrancæ

Gerundio

  1. arrancando
descciantâ

Indicativo

Presente

  1. mi desccianto
  2. ti ti desccianti
  3. o/a desccianta
  4. niatri descciantemmo
  5. viatri descciantæ
  6. liatri descciantan

Imperfetto

  1. mi descciantava
  2. ti ti descciantavi
  3. o/a descciantava
  4. niatri descciantavimo
  5. viatri descciantavi
  6. liatri descciantavan

Futuo

  1. mi descciantiò
  2. ti ti descciantiæ
  3. o/a descciantià
  4. niatri descciantiemo
  5. viatri descciantiei
  6. liatri descciantian

Conzontivo

Presente

  1. che mi descciante
  2. che ti ti desccianti
  3. che lê o/a descciante
  4. che niatri descciantemmo
  5. che viatri descciantæ
  6. che liatri descciantan

Imperfetto

  1. che mi descciantesse
  2. che ti ti descciantesci
  3. che lê o/a descciantesse
  4. che niatri descciantescimo
  5. che viatri descciantesci
  6. che liatri descciantessan

Condiçionale

  1. mi descciantieiva/descciantiæ
  2. ti ti descciantiësci
  3. o/a descciantieiva/descciantiæ
  4. niatri descciantiëscimo
  5. viatri descciantiësci
  6. liatri descciantieivan/descciantiæn

Imperativo

  1. desccianta ti!
  2. descciantemmo niatri!
  3. descciantæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. descciantou
  2. m. p. descciantæ
  3. f. s. descciantâ
  4. f. p. descciantæ

Gerundio

  1. descciantando
desreixâ

Indicativo

Presente

  1. mi desreixo
  2. ti ti desreixi
  3. o/a desreixa
  4. niatri desreixemmo
  5. viatri desreixæ
  6. liatri desreixan

Imperfetto

  1. mi desreixava
  2. ti ti desreixavi
  3. o/a desreixava
  4. niatri desreixavimo
  5. viatri desreixavi
  6. liatri desreixavan

Futuo

  1. mi desreixiò
  2. ti ti desreixiæ
  3. o/a desreixià
  4. niatri desreixiemo
  5. viatri desreixiei
  6. liatri desreixian

Conzontivo

Presente

  1. che mi desreixe
  2. che ti ti desreixi
  3. che lê o/a desreixe
  4. che niatri desreixemmo
  5. che viatri desreixæ
  6. che liatri desreixan

Imperfetto

  1. che mi desreixesse
  2. che ti ti desreixesci
  3. che lê o/a desreixesse
  4. che niatri desreixescimo
  5. che viatri desreixesci
  6. che liatri desreixessan

Condiçionale

  1. mi desreixieiva/desreixiæ
  2. ti ti desreixiësci
  3. o/a desreixieiva/desreixiæ
  4. niatri desreixiëscimo
  5. viatri desreixiësci
  6. liatri desreixieivan/desreixiæn

Imperativo

  1. desreixa ti!
  2. desreixemmo niatri!
  3. desreixæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. desreixou
  2. m. p. desreixæ
  3. f. s. desreixâ
  4. f. p. desreixæ

Gerundio

  1. desreixando
sguarrâ

Indicativo

Presente

  1. mi sguaro
  2. ti ti sguari
  3. o/a sguara
  4. niatri sguarremmo
  5. viatri sguarræ
  6. liatri sguaran

Imperfetto

  1. mi sguarrava
  2. ti ti sguarravi
  3. o/a sguarrava
  4. niatri sguarravimo
  5. viatri sguarravi
  6. liatri sguarravan

Futuo

  1. mi sguarriò
  2. ti ti sguarriæ
  3. o/a sguarrià
  4. niatri sguarriemo
  5. viatri sguarriei
  6. liatri sguarrian

Conzontivo

Presente

  1. che mi sguare
  2. che ti ti sguari
  3. che lê o/a sguare
  4. che niatri sguarremmo
  5. che viatri sguarræ
  6. che liatri sguaran

Imperfetto

  1. che mi sguarresse
  2. che ti ti sguarresci
  3. che lê o/a sguarresse
  4. che niatri sguarrescimo
  5. che viatri sguarresci
  6. che liatri sguarressan

Condiçionale

  1. mi sguarrieiva/sguarriæ
  2. ti ti sguarriësci
  3. o/a sguarrieiva/sguarriæ
  4. niatri sguarriëscimo
  5. viatri sguarriësci
  6. liatri sguarrieivan/sguarriæn

Imperativo

  1. sguara ti!
  2. sguarremmo niatri!
  3. sguarræ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. sguarrou
  2. m. p. sguarræ
  3. f. s. sguarrâ
  4. f. p. sguarræ

Gerundio

  1. sguarrando
streppâ

Indicativo

Presente

  1. mi streppo
  2. ti ti streppi
  3. o/a streppa
  4. niatri streppemmo
  5. viatri streppæ
  6. liatri streppan

Imperfetto

  1. mi streppava
  2. ti ti streppavi
  3. o/a streppava
  4. niatri streppavimo
  5. viatri streppavi
  6. liatri streppavan

Futuo

  1. mi streppiò
  2. ti ti streppiæ
  3. o/a streppià
  4. niatri streppiemo
  5. viatri streppiei
  6. liatri streppian

Conzontivo

Presente

  1. che mi streppe
  2. che ti ti streppi
  3. che lê o/a streppe
  4. che niatri streppemmo
  5. che viatri streppæ
  6. che liatri streppan

Imperfetto

  1. che mi streppesse
  2. che ti ti streppesci
  3. che lê o/a streppesse
  4. che niatri streppescimo
  5. che viatri streppesci
  6. che liatri streppessan

Condiçionale

  1. mi streppieiva/streppiæ
  2. ti ti streppiësci
  3. o/a streppieiva/streppiæ
  4. niatri streppiëscimo
  5. viatri streppiësci
  6. liatri streppieivan/streppiæn

Imperativo

  1. streppa ti!
  2. streppemmo niatri!
  3. streppæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. streppou
  2. m. p. streppæ
  3. f. s. streppâ
  4. f. p. streppæ

Gerundio

  1. streppando