Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

strappare

v.tr.
  1. stracciare, lacerare

    sguarrâ [sɡwaˈraː]

    streppâ [streˈpaː]

    Exempi

    mi si è strappato il vestito mentre ballavo

    se m’é sguarrou o vestî tanto che ballava

    il gatto strappa le tende del salotto con le unghie

    o gatto o sguara e tende do sallon co-e ciöte

  2. togliere con forza

    arrancâ [araŋˈkaˈ]

    abberrâ [abeˈraː]

    Exempi

    il borseggiatore gli ha strappato il telefonino dalle mani

    o mandillâ o gh’à arrancou o telefonin d’inte moen

  3. sradicare

    arrancâ [araŋˈkaː]

    descciantâ [deʃtʃaŋˈtaː]

    desreixâ [dezrejˈʒaː]

    Exempi

    Franca è in giardino che strappa le ortiche

    a Franca a l’é into giardin ch’a l’arranca e ortighe

Esprescioin commun

  • strappare di mano
    arrancâ d’in man
  • strapparsi i capelli
    streppâse i cavelli

Coniugaçioin

abberrâ

Part. pass. abberrou

Ger. abberrando

Ind.
Pres.
  1. mi abbæro
  2. ti t’abbæri
  3. lê o/a l’abbæra
  4. niatri abberremmo
  5. viatri abberræ
  6. lô abbæran
Impf.
  1. mi abberrava
  2. ti t’abberravi
  3. lê o/a l’abberrava
  4. niatri abberravimo
  5. viatri abberravi
  6. lô abberravan
Fut.
  1. mi abberriò
  2. ti t’abberriæ
  3. lê o/a l’abberrià
  4. niatri abberriemo
  5. viatri abberriei
  6. lô abberrian
Conz.
Pres.
  1. che mi abbære
  2. che ti t’abbæri
  3. che lê o/a l’abbære
  4. che niatri abberremmo
  5. che viatri abberræ
  6. che lô abbæran
Impf.
  1. che mi abberresse
  2. che ti t’abberresci
  3. che lê o/a l’abberresse
  4. che niatri abberrescimo
  5. che viatri abberresci
  6. che lô abberressan
Cond.
  1. mi abberrieiva/abberriæ
  2. ti t’abberriësci
  3. lê o/a l’abberrieiva/abberriæ
  4. niatri abberriëscimo
  5. viatri abberriësci
  6. lô abberrieivan/abberriæn
Imper.
  1. abbæra ti
  2. ch’o/a l’abbære lê
  3. abberremmo niatri
  4. abberræ viatri
  5. abbæran lô
arrancâ

Part. pass. arrancou

Ger. arrancando

Ind.
Pres.
  1. mi arranco
  2. ti t’arranchi
  3. lê o/a l’arranca
  4. niatri arranchemmo
  5. viatri arrancæ
  6. lô arrancan
Impf.
  1. mi arrancava
  2. ti t’arrancavi
  3. lê o/a l’arrancava
  4. niatri arrancavimo
  5. viatri arrancavi
  6. lô arrancavan
Fut.
  1. mi arranchiò
  2. ti t’arranchiæ
  3. lê o/a l’arranchià
  4. niatri arranchiemo
  5. viatri arranchiei
  6. lô arranchian
Conz.
Pres.
  1. che mi arranche
  2. che ti t’arranchi
  3. che lê o/a l’arranche
  4. che niatri arranchemmo
  5. che viatri arrancæ
  6. che lô arrancan
Impf.
  1. che mi arranchesse
  2. che ti t’arranchesci
  3. che lê o/a l’arranchesse
  4. che niatri arranchescimo
  5. che viatri arranchesci
  6. che lô arranchessan
Cond.
  1. mi arranchieiva/arranchiæ
  2. ti t’arranchiësci
  3. lê o/a l’arranchieiva/arranchiæ
  4. niatri arranchiëscimo
  5. viatri arranchiësci
  6. lô arranchieivan/arranchiæn
Imper.
  1. arranca ti
  2. ch’o/a l’arranche lê
  3. arranchemmo niatri
  4. arrancæ viatri
  5. arrancan lô
descciantâ

Part. pass. descciantou

Ger. descciantando

Ind.
Pres.
  1. mi desccianto
  2. ti ti desccianti
  3. lê o/a desccianta
  4. niatri descciantemmo
  5. viatri descciantæ
  6. lô descciantan
Impf.
  1. mi descciantava
  2. ti ti descciantavi
  3. lê o/a descciantava
  4. niatri descciantavimo
  5. viatri descciantavi
  6. lô descciantavan
Fut.
  1. mi descciantiò
  2. ti ti descciantiæ
  3. lê o/a descciantià
  4. niatri descciantiemo
  5. viatri descciantiei
  6. lô descciantian
Conz.
Pres.
  1. che mi descciante
  2. che ti ti desccianti
  3. che lê o/a descciante
  4. che niatri descciantemmo
  5. che viatri descciantæ
  6. che lô descciantan
Impf.
  1. che mi descciantesse
  2. che ti ti descciantesci
  3. che lê o/a descciantesse
  4. che niatri descciantescimo
  5. che viatri descciantesci
  6. che lô descciantessan
Cond.
  1. mi descciantieiva/descciantiæ
  2. ti ti descciantiësci
  3. lê o/a descciantieiva/descciantiæ
  4. niatri descciantiëscimo
  5. viatri descciantiësci
  6. lô descciantieivan/descciantiæn
Imper.
  1. desccianta ti
  2. ch’o/a descciante lê
  3. descciantemmo niatri
  4. descciantæ viatri
  5. descciantan lô
desreixâ

Part. pass. desreixou

Ger. desreixando

Ind.
Pres.
  1. mi desreixo
  2. ti ti desreixi
  3. lê o/a desreixa
  4. niatri desreixemmo
  5. viatri desreixæ
  6. lô desreixan
Impf.
  1. mi desreixava
  2. ti ti desreixavi
  3. lê o/a desreixava
  4. niatri desreixavimo
  5. viatri desreixavi
  6. lô desreixavan
Fut.
  1. mi desreixiò
  2. ti ti desreixiæ
  3. lê o/a desreixià
  4. niatri desreixiemo
  5. viatri desreixiei
  6. lô desreixian
Conz.
Pres.
  1. che mi desreixe
  2. che ti ti desreixi
  3. che lê o/a desreixe
  4. che niatri desreixemmo
  5. che viatri desreixæ
  6. che lô desreixan
Impf.
  1. che mi desreixesse
  2. che ti ti desreixesci
  3. che lê o/a desreixesse
  4. che niatri desreixescimo
  5. che viatri desreixesci
  6. che lô desreixessan
Cond.
  1. mi desreixieiva/desreixiæ
  2. ti ti desreixiësci
  3. lê o/a desreixieiva/desreixiæ
  4. niatri desreixiëscimo
  5. viatri desreixiësci
  6. lô desreixieivan/desreixiæn
Imper.
  1. desreixa ti
  2. ch’o/a desreixe lê
  3. desreixemmo niatri
  4. desreixæ viatri
  5. desreixan lô
scciancâ

Part. pass. scciancou

Ger. scciancando

Ind.
Pres.
  1. mi sccianco
  2. ti ti sccianchi
  3. lê o/a sccianca
  4. niatri sccianchemmo
  5. viatri scciancæ
  6. lô scciancan
Impf.
  1. mi scciancava
  2. ti ti scciancavi
  3. lê o/a scciancava
  4. niatri scciancavimo
  5. viatri scciancavi
  6. lô scciancavan
Fut.
  1. mi sccianchiò
  2. ti ti sccianchiæ
  3. lê o/a sccianchià
  4. niatri sccianchiemo
  5. viatri sccianchiei
  6. lô sccianchian
Conz.
Pres.
  1. che mi sccianche
  2. che ti ti sccianchi
  3. che lê o/a sccianche
  4. che niatri sccianchemmo
  5. che viatri scciancæ
  6. che lô scciancan
Impf.
  1. che mi sccianchesse
  2. che ti ti sccianchesci
  3. che lê o/a sccianchesse
  4. che niatri sccianchescimo
  5. che viatri sccianchesci
  6. che lô sccianchessan
Cond.
  1. mi sccianchieiva/sccianchiæ
  2. ti ti sccianchiësci
  3. lê o/a sccianchieiva/sccianchiæ
  4. niatri sccianchiëscimo
  5. viatri sccianchiësci
  6. lô sccianchieivan/sccianchiæn
Imper.
  1. sccianca ti
  2. ch’o/a sccianche lê
  3. sccianchemmo niatri
  4. scciancæ viatri
  5. scciancan lô
sguarrâ

Part. pass. sguarrou

Ger. sguarrando

Ind.
Pres.
  1. mi sguaro
  2. ti ti sguari
  3. lê o/a sguara
  4. niatri sguarremmo
  5. viatri sguarræ
  6. lô sguaran
Impf.
  1. mi sguarrava
  2. ti ti sguarravi
  3. lê o/a sguarrava
  4. niatri sguarravimo
  5. viatri sguarravi
  6. lô sguarravan
Fut.
  1. mi sguarriò
  2. ti ti sguarriæ
  3. lê o/a sguarrià
  4. niatri sguarriemo
  5. viatri sguarriei
  6. lô sguarrian
Conz.
Pres.
  1. che mi sguare
  2. che ti ti sguari
  3. che lê o/a sguare
  4. che niatri sguarremmo
  5. che viatri sguarræ
  6. che lô sguaran
Impf.
  1. che mi sguarresse
  2. che ti ti sguarresci
  3. che lê o/a sguarresse
  4. che niatri sguarrescimo
  5. che viatri sguarresci
  6. che lô sguarressan
Cond.
  1. mi sguarrieiva/sguarriæ
  2. ti ti sguarriësci
  3. lê o/a sguarrieiva/sguarriæ
  4. niatri sguarriëscimo
  5. viatri sguarriësci
  6. lô sguarrieivan/sguarriæn
Imper.
  1. sguara ti
  2. ch’o/a sguare lê
  3. sguarremmo niatri
  4. sguarræ viatri
  5. sguaran lô
streppâ

Part. pass. streppou

Ger. streppando

Ind.
Pres.
  1. mi streppo
  2. ti ti streppi
  3. lê o/a streppa
  4. niatri streppemmo
  5. viatri streppæ
  6. lô streppan
Impf.
  1. mi streppava
  2. ti ti streppavi
  3. lê o/a streppava
  4. niatri streppavimo
  5. viatri streppavi
  6. lô streppavan
Fut.
  1. mi streppiò
  2. ti ti streppiæ
  3. lê o/a streppià
  4. niatri streppiemo
  5. viatri streppiei
  6. lô streppian
Conz.
Pres.
  1. che mi streppe
  2. che ti ti streppi
  3. che lê o/a streppe
  4. che niatri streppemmo
  5. che viatri streppæ
  6. che lô streppan
Impf.
  1. che mi streppesse
  2. che ti ti streppesci
  3. che lê o/a streppesse
  4. che niatri streppescimo
  5. che viatri streppesci
  6. che lô streppessan
Cond.
  1. mi streppieiva/streppiæ
  2. ti ti streppiësci
  3. lê o/a streppieiva/streppiæ
  4. niatri streppiëscimo
  5. viatri streppiësci
  6. lô streppieivan/streppiæn
Imper.
  1. streppa ti
  2. ch’o/a streppe lê
  3. streppemmo niatri
  4. streppæ viatri
  5. streppan lô