Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

stringere

v.intr.
  1. serrare, spremere

    astrenze [aˈstreŋze]

    Exempi

    ci riesci a stringere la cintura?

    ti gh’â fæ à astrenze a çenta?

  2. stabilire un legame

    astrenze [aˈstreŋze]

    Exempi

    voglio stringere nuove amicizie

    veuggio astrenze de neuve amixiçie

Esprescioin commun

  • il tempo stringe
    o tempo o l’astrenze
  • stringere le spalle
    astrenze e spalle

Polirematiche

Coniugaçioin

astrenze

Part. pass. astreito

Ger. astrenzendo

Ind.
Pres.
  1. mi astrenzo
  2. ti t’astrenzi
  3. lê o/a l’astrenze
  4. niatri astrenzemmo
  5. viatri astrenzei
  6. lô astrenzan
Impf.
  1. mi astrenzeiva
  2. ti t’astrenzeivi
  3. lê o/a l’astrenzeiva
  4. niatri astrenzeivimo
  5. viatri astrenzeivi
  6. lô astrenzeivan
Fut.
  1. mi astrenziò
  2. ti t’astrenziæ
  3. lê o/a l’astrenzià
  4. niatri astrenziemo
  5. viatri astrenziei
  6. lô astrenzian
Conz.
Pres.
  1. che mi astrenze
  2. che ti t’astrenzi
  3. che lê o/a l’astrenze
  4. che niatri astrenzemmo
  5. che viatri astrenzei
  6. che lô astrenzan
Impf.
  1. che mi astrenzesse
  2. che ti t’astrenzesci
  3. che lê o/a l’astrenzesse
  4. che niatri astrenzescimo
  5. che viatri astrenzesci
  6. che lô astrenzessan
Cond.
  1. mi astrenzieiva/astrenziæ
  2. ti t’astrenziësci
  3. lê o/a l’astrenzieiva/astrenziæ
  4. niatri astrenziëscimo
  5. viatri astrenziësci
  6. lô astrenzieivan/astrenziæn
Imper.
  1. astrenzi ti
  2. ch’o/a l’astrenze lê
  3. astrenzemmo niatri
  4. astrenzei viatri
  5. astrenzan lô