Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

tirare

v.tr.v.intr.
  1. trainare

    tiâ [ˈtjaː]

    Exempi

    i buoi trainano la treggia

    i beu tian a leza

  2. lanciare

    tiâ [ˈtjaː]

    Exempi

    tirare i confetti agli sposi

    tiâ e çinque a-i sposoei

  3. per aprire

    tiâ [ˈtjaː]

    Exempi

    anche se la tiro, la porta non si apre

    ben ch’â tio, a pòrta a no veu arvîse

  4. tiâ [ˈtjaː]

    Exempi

    la bambina tirava la madre per la gonna

    a figgeua a tiava a moæ pe-a fada

    non tirarmi i capelli!

    no stâme à tiâ i cavelli!

  5. distendere

    destende [desˈteŋde]

    Exempi

    prima di stirare le lenzuola, occorre tirarle per bene

    primma de stiâ i lençeu, beseugna destendili ben ben

  6. esprimere

    tiâ zu [ˈtjaː ˈzy]

    tiâ [ˈtjaː]

    Exempi

    quando si stizzisce, comincia a tirare imprecazioni

    quande ghe sata a bostica, o comensa à tiâ zu di tacchi

Esprescioin commun

  • tirare il collo (torcere il collo)
    giâ o còllo

Coniugaçioin

destende

Part. pass. desteiso

Ger. destendendo

Ind.
Pres.
  1. mi destendo
  2. ti ti destendi
  3. lê o/a destende
  4. niatri destendemmo
  5. viatri destendei
  6. lô destendan
Impf.
  1. mi destendeiva
  2. ti ti destendeivi
  3. lê o/a destendeiva
  4. niatri destendeivimo
  5. viatri destendeivi
  6. lô destendeivan
Fut.
  1. mi destendiò
  2. ti ti destendiæ
  3. lê o/a destendià
  4. niatri destendiemo
  5. viatri destendiei
  6. lô destendian
Conz.
Pres.
  1. che mi destende
  2. che ti ti destendi
  3. che lê o/a destende
  4. che niatri destendemmo
  5. che viatri destendei
  6. che lô destendan
Impf.
  1. che mi destendesse
  2. che ti ti destendesci
  3. che lê o/a destendesse
  4. che niatri destendescimo
  5. che viatri destendesci
  6. che lô destendessan
Cond.
  1. mi destendieiva/destendiæ
  2. ti ti destendiësci
  3. lê o/a destendieiva/destendiæ
  4. niatri destendiëscimo
  5. viatri destendiësci
  6. lô destendieivan/destendiæn
Imper.
  1. destendi ti
  2. ch’o/a destende lê
  3. destendemmo niatri
  4. destendei viatri
  5. destendan lô
tiâ

Part. pass. tiou

Ger. tiando

Ind.
Pres.
  1. mi tio
  2. ti ti tii
  3. lê o/a tia
  4. niatri tiemmo/tiemo
  5. viatri tiæ
  6. lô tian
Impf.
  1. mi tiava
  2. ti ti tiavi
  3. lê o/a tiava
  4. niatri tiavimo
  5. viatri tiavi
  6. lô tiavan
Fut.
  1. mi tiò
  2. ti ti tiæ
  3. lê o/a tià
  4. niatri tiemo
  5. viatri tiei
  6. lô tian
Conz.
Pres.
  1. che mi tie
  2. che ti ti tii
  3. che lê o/a tie
  4. che niatri tiemmo/tiemo
  5. che viatri tiæ
  6. che lô tian
Impf.
  1. che mi tiesse
  2. che ti ti tiesci
  3. che lê o/a tiesse
  4. che niatri tiescimo
  5. che viatri tiesci
  6. che lô tiessan
Cond.
  1. mi tieiva/tiæ
  2. ti ti tiësci
  3. lê o/a tieiva/tiæ
  4. niatri tiëscimo
  5. viatri tiësci
  6. lô tieivan/tiæn
Imper.
  1. tia ti
  2. ch’o/a tie lê
  3. tiemmo/tiemo niatri
  4. tiæ viatri
  5. tian lô