Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

alterare

tr. v.
  1. cambiare

    cangiâ [kaŋˈdʒaː]

  2. guastare

    arroinâ [arwiˈnaː]

  3. adirare

    fâ arraggiâ [ˈfaː araˈdʒaː]

    fâ inversâ [ˈfaː iŋvɛrˈsaː]

alterarsi

pron. v.
  1. arrabbiarsi

    ascädâse [askaːˈdaːse]

    arraggiâse [araˈdʒaːse]

    inversâse [iŋvɛrˈsaːse]

Conjugations

arraggiâ

Indicative

Present

  1. mi arraggio
  2. ti t’arraggi
  3. o/a l’arraggia
  4. niatri arraggemmo
  5. viatri arraggiæ
  6. liatri arraggian

Imperfect

  1. mi arraggiava
  2. ti t’arraggiavi
  3. o/a l’arraggiava
  4. niatri arraggiavimo
  5. viatri arraggiavi
  6. liatri arraggiavan

Future

  1. mi arraggiò
  2. ti t’arraggiæ
  3. o/a l’arraggià
  4. niatri arraggiemo
  5. viatri arraggiei
  6. liatri arraggian

Subjunctive

Present

  1. che mi arragge
  2. che ti t’arraggi
  3. che lê o/a l’arragge
  4. che niatri arraggemmo
  5. che viatri arraggiæ
  6. che liatri arraggian

Imperfect

  1. che mi arraggesse
  2. che ti t’arraggesci
  3. che lê o/a l’arraggesse
  4. che niatri arraggescimo
  5. che viatri arraggesci
  6. che liatri arraggessan

Conditional

  1. mi arraggieiva/arraggiæ
  2. ti t’arraggiësci
  3. o/a l’arraggieiva/arraggiæ
  4. niatri arraggiëscimo
  5. viatri arraggiësci
  6. liatri arraggieivan/arraggiæn

Imperative

  1. arraggia ti!
  2. arraggemmo niatri!
  3. arraggiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arraggiou
  2. m. p. arraggiæ
  3. f. s. arraggiâ
  4. f. p. arraggiæ

Gerund

  1. arraggiando
arroinâ

Indicative

Present

  1. mi arroiño
  2. ti t’arroiñi
  3. o/a l’arroiña
  4. niatri arroinemmo
  5. viatri arroinæ
  6. liatri arroiñan

Imperfect

  1. mi arroinava
  2. ti t’arroinavi
  3. o/a l’arroinava
  4. niatri arroinavimo
  5. viatri arroinavi
  6. liatri arroinavan

Future

  1. mi arroiniò
  2. ti t’arroiniæ
  3. o/a l’arroinià
  4. niatri arroiniemo
  5. viatri arroiniei
  6. liatri arroinian

Subjunctive

Present

  1. che mi arroiñe
  2. che ti t’arroiñi
  3. che lê o/a l’arroiñe
  4. che niatri arroinemmo
  5. che viatri arroinæ
  6. che liatri arroiñan

Imperfect

  1. che mi arroinesse
  2. che ti t’arroinesci
  3. che lê o/a l’arroinesse
  4. che niatri arroinescimo
  5. che viatri arroinesci
  6. che liatri arroinessan

Conditional

  1. mi arroinieiva/arroiniæ
  2. ti t’arroiniësci
  3. o/a l’arroinieiva/arroiniæ
  4. niatri arroiniëscimo
  5. viatri arroiniësci
  6. liatri arroinieivan/arroiniæn

Imperative

  1. arroiña ti!
  2. arroinemmo niatri!
  3. arroinæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arroinou
  2. m. p. arroinæ
  3. f. s. arroinâ
  4. f. p. arroinæ

Gerund

  1. arroinando
ascädâ

Indicative

Present

  1. mi ascado
  2. ti t’ascadi
  3. o/a l’ascada
  4. niatri ascädemmo
  5. viatri ascädæ
  6. liatri ascadan

Imperfect

  1. mi ascädava
  2. ti t’ascädavi
  3. o/a l’ascädava
  4. niatri ascädavimo
  5. viatri ascädavi
  6. liatri ascädavan

Future

  1. mi ascädiò
  2. ti t’ascädiæ
  3. o/a l’ascädià
  4. niatri ascädiemo
  5. viatri ascädiei
  6. liatri ascädian

Subjunctive

Present

  1. che mi ascade
  2. che ti t’ascadi
  3. che lê o/a l’ascade
  4. che niatri ascädemmo
  5. che viatri ascädæ
  6. che liatri ascadan

Imperfect

  1. che mi ascädesse
  2. che ti t’ascädesci
  3. che lê o/a l’ascädesse
  4. che niatri ascädescimo
  5. che viatri ascädesci
  6. che liatri ascädessan

Conditional

  1. mi ascädieiva/ascädiæ
  2. ti t’ascädiësci
  3. o/a l’ascädieiva/ascädiæ
  4. niatri ascädiëscimo
  5. viatri ascädiësci
  6. liatri ascädieivan/ascädiæn

Imperative

  1. ascada ti!
  2. ascädemmo niatri!
  3. ascädæ viatri!

Past participle

  1. m. s. ascädou
  2. m. p. ascädæ
  3. f. s. ascädâ
  4. f. p. ascädæ

Gerund

  1. ascädando
cangiâ

Indicative

Present

  1. mi cangio
  2. ti ti cangi
  3. o/a cangia
  4. niatri cangemmo
  5. viatri cangiæ
  6. liatri cangian

Imperfect

  1. mi cangiava
  2. ti ti cangiavi
  3. o/a cangiava
  4. niatri cangiavimo
  5. viatri cangiavi
  6. liatri cangiavan

Future

  1. mi cangiò
  2. ti ti cangiæ
  3. o/a cangià
  4. niatri cangiemo
  5. viatri cangiei
  6. liatri cangian

Subjunctive

Present

  1. che mi cange
  2. che ti ti cangi
  3. che lê o/a cange
  4. che niatri cangemmo
  5. che viatri cangiæ
  6. che liatri cangian

Imperfect

  1. che mi cangesse
  2. che ti ti cangesci
  3. che lê o/a cangesse
  4. che niatri cangescimo
  5. che viatri cangesci
  6. che liatri cangessan

Conditional

  1. mi cangieiva/cangiæ
  2. ti ti cangiësci
  3. o/a cangieiva/cangiæ
  4. niatri cangiëscimo
  5. viatri cangiësci
  6. liatri cangieivan/cangiæn

Imperative

  1. cangia ti!
  2. cangemmo niatri!
  3. cangiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. cangiou
  2. m. p. cangiæ
  3. f. s. cangiâ
  4. f. p. cangiæ

Gerund

  1. cangiando

Indicative

Present

  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri
  6. liatri fan

Imperfect

  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. liatri favan/faxeivan

Future

  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. liatri faian

Subjunctive

Present

  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri
  6. che liatri fassan

Imperfect

  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che liatri fessan

Conditional

  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. liatri faieivan/faiæn

Imperative

  1. fanni ti!
  2. femmo niatri!
  3. viatri!

Past participle

  1. m. s. fæto
  2. m. p. fæti
  3. f. s. fæta
  4. f. p. fæte

Gerund

  1. fando/faxendo
inversâ

Indicative

Present

  1. mi inverso
  2. ti t’inversi
  3. o/a l’inversa
  4. niatri inversemmo
  5. viatri inversæ
  6. liatri inversan

Imperfect

  1. mi inversava
  2. ti t’inversavi
  3. o/a l’inversava
  4. niatri inversavimo
  5. viatri inversavi
  6. liatri inversavan

Future

  1. mi inversiò
  2. ti t’inversiæ
  3. o/a l’inversià
  4. niatri inversiemo
  5. viatri inversiei
  6. liatri inversian

Subjunctive

Present

  1. che mi inverse
  2. che ti t’inversi
  3. che lê o/a l’inverse
  4. che niatri inversemmo
  5. che viatri inversæ
  6. che liatri inversan

Imperfect

  1. che mi inversesse
  2. che ti t’inversesci
  3. che lê o/a l’inversesse
  4. che niatri inversescimo
  5. che viatri inversesci
  6. che liatri inversessan

Conditional

  1. mi inversieiva/inversiæ
  2. ti t’inversiësci
  3. o/a l’inversieiva/inversiæ
  4. niatri inversiëscimo
  5. viatri inversiësci
  6. liatri inversieivan/inversiæn

Imperative

  1. inversa ti!
  2. inversemmo niatri!
  3. inversæ viatri!

Past participle

  1. m. s. inversou
  2. m. p. inversæ
  3. f. s. inversâ
  4. f. p. inversæ

Gerund

  1. inversando