alterare
tr.v.
-
cambiare cangiâ [kaŋˈdʒaː]
-
guastare arroinâ [arwiˈnaː]
-
adirare fâ arraggiâ [ˈfaː araˈdʒaː]
fâ inversâ [ˈfaː iŋverˈsaː]
alterarsi
pron.v.
-
arrabbiarsi ascädâse [askaːˈdaːse]
arraggiâse [araˈdʒaːse]
inversâse [iŋverˈsaːse]
Conjugations
arraggiâ
Past part. arraggiou
Ger. arraggiando
Ind.
Pres.
- mi arraggio
- ti t’arraggi
- lê o/a l’arraggia
- niatri arraggemmo
- viatri arraggiæ
- lô arraggian
Impf.
- mi arraggiava
- ti t’arraggiavi
- lê o/a l’arraggiava
- niatri arraggiavimo
- viatri arraggiavi
- lô arraggiavan
Fut.
- mi arraggiò
- ti t’arraggiæ
- lê o/a l’arraggià
- niatri arraggiemo
- viatri arraggiei
- lô arraggian
Subj.
Pres.
- che mi arragge
- che ti t’arraggi
- che lê o/a l’arragge
- che niatri arraggemmo
- che viatri arraggiæ
- che lô arraggian
Impf.
- che mi arraggesse
- che ti t’arraggesci
- che lê o/a l’arraggesse
- che niatri arraggescimo
- che viatri arraggesci
- che lô arraggessan
Cond.
- mi arraggieiva/arraggiæ
- ti t’arraggiësci
- lê o/a l’arraggieiva/arraggiæ
- niatri arraggiëscimo
- viatri arraggiësci
- lô arraggieivan/arraggiæn
Imper.
- arraggia ti
- ch’o/a l’arragge lê
- arraggemmo niatri
- arraggiæ viatri
- arraggian lô
arroinâ
Past part. arroinou
Ger. arroinando
Ind.
Pres.
- mi arroiño
- ti t’arroiñi
- lê o/a l’arroiña
- niatri arroinemmo
- viatri arroinæ
- lô arroiñan
Impf.
- mi arroinava
- ti t’arroinavi
- lê o/a l’arroinava
- niatri arroinavimo
- viatri arroinavi
- lô arroinavan
Fut.
- mi arroiniò
- ti t’arroiniæ
- lê o/a l’arroinià
- niatri arroiniemo
- viatri arroiniei
- lô arroinian
Subj.
Pres.
- che mi arroiñe
- che ti t’arroiñi
- che lê o/a l’arroiñe
- che niatri arroinemmo
- che viatri arroinæ
- che lô arroiñan
Impf.
- che mi arroinesse
- che ti t’arroinesci
- che lê o/a l’arroinesse
- che niatri arroinescimo
- che viatri arroinesci
- che lô arroinessan
Cond.
- mi arroinieiva/arroiniæ
- ti t’arroiniësci
- lê o/a l’arroinieiva/arroiniæ
- niatri arroiniëscimo
- viatri arroiniësci
- lô arroinieivan/arroiniæn
Imper.
- arroiña ti
- ch’o/a l’arroiñe lê
- arroinemmo niatri
- arroinæ viatri
- arroiñan lô
ascädâ
Past part. ascädou
Ger. ascädando
Ind.
Pres.
- mi ascado
- ti t’ascadi
- lê o/a l’ascada
- niatri ascädemmo
- viatri ascädæ
- lô ascadan
Impf.
- mi ascädava
- ti t’ascädavi
- lê o/a l’ascädava
- niatri ascädavimo
- viatri ascädavi
- lô ascädavan
Fut.
- mi ascädiò
- ti t’ascädiæ
- lê o/a l’ascädià
- niatri ascädiemo
- viatri ascädiei
- lô ascädian
Subj.
Pres.
- che mi ascade
- che ti t’ascadi
- che lê o/a l’ascade
- che niatri ascädemmo
- che viatri ascädæ
- che lô ascadan
Impf.
- che mi ascädesse
- che ti t’ascädesci
- che lê o/a l’ascädesse
- che niatri ascädescimo
- che viatri ascädesci
- che lô ascädessan
Cond.
- mi ascädieiva/ascädiæ
- ti t’ascädiësci
- lê o/a l’ascädieiva/ascädiæ
- niatri ascädiëscimo
- viatri ascädiësci
- lô ascädieivan/ascädiæn
Imper.
- ascada ti
- ch’o/a l’ascade lê
- ascädemmo niatri
- ascädæ viatri
- ascadan lô
açimentâ
Past part. açimentou
Ger. açimentando
Ind.
Pres.
- mi açimento
- ti t’açimenti
- lê o/a l’açimenta
- niatri açimentemmo
- viatri açimentæ
- lô açimentan
Impf.
- mi açimentava
- ti t’açimentavi
- lê o/a l’açimentava
- niatri açimentavimo
- viatri açimentavi
- lô açimentavan
Fut.
- mi açimentiò
- ti t’açimentiæ
- lê o/a l’açimentià
- niatri açimentiemo
- viatri açimentiei
- lô açimentian
Subj.
Pres.
- che mi açimente
- che ti t’açimenti
- che lê o/a l’açimente
- che niatri açimentemmo
- che viatri açimentæ
- che lô açimentan
Impf.
- che mi açimentesse
- che ti t’açimentesci
- che lê o/a l’açimentesse
- che niatri açimentescimo
- che viatri açimentesci
- che lô açimentessan
Cond.
- mi açimentieiva/açimentiæ
- ti t’açimentiësci
- lê o/a l’açimentieiva/açimentiæ
- niatri açimentiëscimo
- viatri açimentiësci
- lô açimentieivan/açimentiæn
Imper.
- açimenta ti
- ch’o/a l’açimente lê
- açimentemmo niatri
- açimentæ viatri
- açimentan lô
cangiâ
Past part. cangiou
Ger. cangiando
Ind.
Pres.
- mi cangio
- ti ti cangi
- lê o/a cangia
- niatri cangemmo
- viatri cangiæ
- lô cangian
Impf.
- mi cangiava
- ti ti cangiavi
- lê o/a cangiava
- niatri cangiavimo
- viatri cangiavi
- lô cangiavan
Fut.
- mi cangiò
- ti ti cangiæ
- lê o/a cangià
- niatri cangiemo
- viatri cangiei
- lô cangian
Subj.
Pres.
- che mi cange
- che ti ti cangi
- che lê o/a cange
- che niatri cangemmo
- che viatri cangiæ
- che lô cangian
Impf.
- che mi cangesse
- che ti ti cangesci
- che lê o/a cangesse
- che niatri cangescimo
- che viatri cangesci
- che lô cangessan
Cond.
- mi cangieiva/cangiæ
- ti ti cangiësci
- lê o/a cangieiva/cangiæ
- niatri cangiëscimo
- viatri cangiësci
- lô cangieivan/cangiæn
Imper.
- cangia ti
- ch’o/a cange lê
- cangemmo niatri
- cangiæ viatri
- cangian lô
fâ
Past part. fæto
Ger. fando/faxendo
Ind.
Pres.
- mi fasso
- ti ti fæ
- lê o/a fa
- niatri femmo
- viatri fæ
- lô fan
Impf.
- mi fava/faxeiva
- ti ti favi/faxeivi
- lê o/a fava/faxeiva
- niatri favimo/faxeivimo
- viatri favi/faxeivi
- lô favan/faxeivan
Fut.
- mi faiò
- ti ti faiæ
- lê o/a faià
- niatri faiemo
- viatri faiei
- lô faian
Subj.
Pres.
- che mi fasse
- che ti ti fasci
- che lê o/a fasse
- che niatri femmo
- che viatri fæ
- che lô fassan
Impf.
- che mi fesse
- che ti ti fesci
- che lê o/a fesse
- che niatri fescimo
- che viatri fesci
- che lô fessan
Cond.
- mi faieiva/faiæ
- ti ti faiësci
- lê o/a faieiva/faiæ
- niatri faiëscimo
- viatri faiësci
- lô faieivan/faiæn
Imper.
- fanni ti
- ch’o/a fasse lê
- femmo niatri
- fæ viatri
- fassan lô
inversâ
Past part. inversou
Ger. inversando
Ind.
Pres.
- mi inverso
- ti t’inversi
- lê o/a l’inversa
- niatri inversemmo
- viatri inversæ
- lô inversan
Impf.
- mi inversava
- ti t’inversavi
- lê o/a l’inversava
- niatri inversavimo
- viatri inversavi
- lô inversavan
Fut.
- mi inversiò
- ti t’inversiæ
- lê o/a l’inversià
- niatri inversiemo
- viatri inversiei
- lô inversian
Subj.
Pres.
- che mi inverse
- che ti t’inversi
- che lê o/a l’inverse
- che niatri inversemmo
- che viatri inversæ
- che lô inversan
Impf.
- che mi inversesse
- che ti t’inversesci
- che lê o/a l’inversesse
- che niatri inversescimo
- che viatri inversesci
- che lô inversessan
Cond.
- mi inversieiva/inversiæ
- ti t’inversiësci
- lê o/a l’inversieiva/inversiæ
- niatri inversiëscimo
- viatri inversiësci
- lô inversieivan/inversiæn
Imper.
- inversa ti
- ch’o/a l’inverse lê
- inversemmo niatri
- inversæ viatri
- inversan lô
irritâ
Past part. irritou
Ger. irritando
Ind.
Pres.
- mi irrito
- ti t’irriti
- lê o/a l’irrita
- niatri irritemmo
- viatri irritæ
- lô irritan
Impf.
- mi irritava
- ti t’irritavi
- lê o/a l’irritava
- niatri irritavimo
- viatri irritavi
- lô irritavan
Fut.
- mi irritiò
- ti t’irritiæ
- lê o/a l’irritià
- niatri irritiemo
- viatri irritiei
- lô irritian
Subj.
Pres.
- che mi irrite
- che ti t’irriti
- che lê o/a l’irrite
- che niatri irritemmo
- che viatri irritæ
- che lô irritan
Impf.
- che mi irritesse
- che ti t’irritesci
- che lê o/a l’irritesse
- che niatri irritescimo
- che viatri irritesci
- che lô irritessan
Cond.
- mi irritieiva/irritiæ
- ti t’irritiësci
- lê o/a l’irritieiva/irritiæ
- niatri irritiëscimo
- viatri irritiësci
- lô irritieivan/irritiæn
Imper.
- irrita ti
- ch’o/a l’irrite lê
- irritemmo niatri
- irritæ viatri
- irritan lô