Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

alterare

tr.v.
  1. cambiare

    cangiâ [kaŋˈdʒaː]

  2. guastare

    arroinâ [arwiˈnaː]

  3. adirare

    fâ arraggiâ [ˈfaː araˈdʒaː]

    fâ inversâ [ˈfaː iŋverˈsaː]

alterarsi

pron.v.
  1. arrabbiarsi

    ascädâse [askaːˈdaːse]

    arraggiâse [araˈdʒaːse]

    inversâse [iŋverˈsaːse]

Conjugations

arraggiâ

Past part. arraggiou

Ger. arraggiando

Ind.
Pres.
  1. mi arraggio
  2. ti t’arraggi
  3. lê o/a l’arraggia
  4. niatri arraggemmo
  5. viatri arraggiæ
  6. lô arraggian
Impf.
  1. mi arraggiava
  2. ti t’arraggiavi
  3. lê o/a l’arraggiava
  4. niatri arraggiavimo
  5. viatri arraggiavi
  6. lô arraggiavan
Fut.
  1. mi arraggiò
  2. ti t’arraggiæ
  3. lê o/a l’arraggià
  4. niatri arraggiemo
  5. viatri arraggiei
  6. lô arraggian
Subj.
Pres.
  1. che mi arragge
  2. che ti t’arraggi
  3. che lê o/a l’arragge
  4. che niatri arraggemmo
  5. che viatri arraggiæ
  6. che lô arraggian
Impf.
  1. che mi arraggesse
  2. che ti t’arraggesci
  3. che lê o/a l’arraggesse
  4. che niatri arraggescimo
  5. che viatri arraggesci
  6. che lô arraggessan
Cond.
  1. mi arraggieiva/arraggiæ
  2. ti t’arraggiësci
  3. lê o/a l’arraggieiva/arraggiæ
  4. niatri arraggiëscimo
  5. viatri arraggiësci
  6. lô arraggieivan/arraggiæn
Imper.
  1. arraggia ti
  2. ch’o/a l’arragge lê
  3. arraggemmo niatri
  4. arraggiæ viatri
  5. arraggian lô
arroinâ

Past part. arroinou

Ger. arroinando

Ind.
Pres.
  1. mi arroiño
  2. ti t’arroiñi
  3. lê o/a l’arroiña
  4. niatri arroinemmo
  5. viatri arroinæ
  6. lô arroiñan
Impf.
  1. mi arroinava
  2. ti t’arroinavi
  3. lê o/a l’arroinava
  4. niatri arroinavimo
  5. viatri arroinavi
  6. lô arroinavan
Fut.
  1. mi arroiniò
  2. ti t’arroiniæ
  3. lê o/a l’arroinià
  4. niatri arroiniemo
  5. viatri arroiniei
  6. lô arroinian
Subj.
Pres.
  1. che mi arroiñe
  2. che ti t’arroiñi
  3. che lê o/a l’arroiñe
  4. che niatri arroinemmo
  5. che viatri arroinæ
  6. che lô arroiñan
Impf.
  1. che mi arroinesse
  2. che ti t’arroinesci
  3. che lê o/a l’arroinesse
  4. che niatri arroinescimo
  5. che viatri arroinesci
  6. che lô arroinessan
Cond.
  1. mi arroinieiva/arroiniæ
  2. ti t’arroiniësci
  3. lê o/a l’arroinieiva/arroiniæ
  4. niatri arroiniëscimo
  5. viatri arroiniësci
  6. lô arroinieivan/arroiniæn
Imper.
  1. arroiña ti
  2. ch’o/a l’arroiñe lê
  3. arroinemmo niatri
  4. arroinæ viatri
  5. arroiñan lô
ascädâ

Past part. ascädou

Ger. ascädando

Ind.
Pres.
  1. mi ascado
  2. ti t’ascadi
  3. lê o/a l’ascada
  4. niatri ascädemmo
  5. viatri ascädæ
  6. lô ascadan
Impf.
  1. mi ascädava
  2. ti t’ascädavi
  3. lê o/a l’ascädava
  4. niatri ascädavimo
  5. viatri ascädavi
  6. lô ascädavan
Fut.
  1. mi ascädiò
  2. ti t’ascädiæ
  3. lê o/a l’ascädià
  4. niatri ascädiemo
  5. viatri ascädiei
  6. lô ascädian
Subj.
Pres.
  1. che mi ascade
  2. che ti t’ascadi
  3. che lê o/a l’ascade
  4. che niatri ascädemmo
  5. che viatri ascädæ
  6. che lô ascadan
Impf.
  1. che mi ascädesse
  2. che ti t’ascädesci
  3. che lê o/a l’ascädesse
  4. che niatri ascädescimo
  5. che viatri ascädesci
  6. che lô ascädessan
Cond.
  1. mi ascädieiva/ascädiæ
  2. ti t’ascädiësci
  3. lê o/a l’ascädieiva/ascädiæ
  4. niatri ascädiëscimo
  5. viatri ascädiësci
  6. lô ascädieivan/ascädiæn
Imper.
  1. ascada ti
  2. ch’o/a l’ascade lê
  3. ascädemmo niatri
  4. ascädæ viatri
  5. ascadan lô
açimentâ

Past part. açimentou

Ger. açimentando

Ind.
Pres.
  1. mi açimento
  2. ti t’açimenti
  3. lê o/a l’açimenta
  4. niatri açimentemmo
  5. viatri açimentæ
  6. lô açimentan
Impf.
  1. mi açimentava
  2. ti t’açimentavi
  3. lê o/a l’açimentava
  4. niatri açimentavimo
  5. viatri açimentavi
  6. lô açimentavan
Fut.
  1. mi açimentiò
  2. ti t’açimentiæ
  3. lê o/a l’açimentià
  4. niatri açimentiemo
  5. viatri açimentiei
  6. lô açimentian
Subj.
Pres.
  1. che mi açimente
  2. che ti t’açimenti
  3. che lê o/a l’açimente
  4. che niatri açimentemmo
  5. che viatri açimentæ
  6. che lô açimentan
Impf.
  1. che mi açimentesse
  2. che ti t’açimentesci
  3. che lê o/a l’açimentesse
  4. che niatri açimentescimo
  5. che viatri açimentesci
  6. che lô açimentessan
Cond.
  1. mi açimentieiva/açimentiæ
  2. ti t’açimentiësci
  3. lê o/a l’açimentieiva/açimentiæ
  4. niatri açimentiëscimo
  5. viatri açimentiësci
  6. lô açimentieivan/açimentiæn
Imper.
  1. açimenta ti
  2. ch’o/a l’açimente lê
  3. açimentemmo niatri
  4. açimentæ viatri
  5. açimentan lô
cangiâ

Past part. cangiou

Ger. cangiando

Ind.
Pres.
  1. mi cangio
  2. ti ti cangi
  3. lê o/a cangia
  4. niatri cangemmo
  5. viatri cangiæ
  6. lô cangian
Impf.
  1. mi cangiava
  2. ti ti cangiavi
  3. lê o/a cangiava
  4. niatri cangiavimo
  5. viatri cangiavi
  6. lô cangiavan
Fut.
  1. mi cangiò
  2. ti ti cangiæ
  3. lê o/a cangià
  4. niatri cangiemo
  5. viatri cangiei
  6. lô cangian
Subj.
Pres.
  1. che mi cange
  2. che ti ti cangi
  3. che lê o/a cange
  4. che niatri cangemmo
  5. che viatri cangiæ
  6. che lô cangian
Impf.
  1. che mi cangesse
  2. che ti ti cangesci
  3. che lê o/a cangesse
  4. che niatri cangescimo
  5. che viatri cangesci
  6. che lô cangessan
Cond.
  1. mi cangieiva/cangiæ
  2. ti ti cangiësci
  3. lê o/a cangieiva/cangiæ
  4. niatri cangiëscimo
  5. viatri cangiësci
  6. lô cangieivan/cangiæn
Imper.
  1. cangia ti
  2. ch’o/a cange lê
  3. cangemmo niatri
  4. cangiæ viatri
  5. cangian lô

Past part. fæto

Ger. fando/faxendo

Ind.
Pres.
  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. lê o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri fæ
  6. lô fan
Impf.
  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. lê o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. lô favan/faxeivan
Fut.
  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. lê o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. lô faian
Subj.
Pres.
  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri fæ
  6. che lô fassan
Impf.
  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che lô fessan
Cond.
  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. lê o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. lô faieivan/faiæn
Imper.
  1. fanni ti
  2. ch’o/a fasse lê
  3. femmo niatri
  4. fæ viatri
  5. fassan lô
inversâ

Past part. inversou

Ger. inversando

Ind.
Pres.
  1. mi inverso
  2. ti t’inversi
  3. lê o/a l’inversa
  4. niatri inversemmo
  5. viatri inversæ
  6. lô inversan
Impf.
  1. mi inversava
  2. ti t’inversavi
  3. lê o/a l’inversava
  4. niatri inversavimo
  5. viatri inversavi
  6. lô inversavan
Fut.
  1. mi inversiò
  2. ti t’inversiæ
  3. lê o/a l’inversià
  4. niatri inversiemo
  5. viatri inversiei
  6. lô inversian
Subj.
Pres.
  1. che mi inverse
  2. che ti t’inversi
  3. che lê o/a l’inverse
  4. che niatri inversemmo
  5. che viatri inversæ
  6. che lô inversan
Impf.
  1. che mi inversesse
  2. che ti t’inversesci
  3. che lê o/a l’inversesse
  4. che niatri inversescimo
  5. che viatri inversesci
  6. che lô inversessan
Cond.
  1. mi inversieiva/inversiæ
  2. ti t’inversiësci
  3. lê o/a l’inversieiva/inversiæ
  4. niatri inversiëscimo
  5. viatri inversiësci
  6. lô inversieivan/inversiæn
Imper.
  1. inversa ti
  2. ch’o/a l’inverse lê
  3. inversemmo niatri
  4. inversæ viatri
  5. inversan lô
irritâ

Past part. irritou

Ger. irritando

Ind.
Pres.
  1. mi irrito
  2. ti t’irriti
  3. lê o/a l’irrita
  4. niatri irritemmo
  5. viatri irritæ
  6. lô irritan
Impf.
  1. mi irritava
  2. ti t’irritavi
  3. lê o/a l’irritava
  4. niatri irritavimo
  5. viatri irritavi
  6. lô irritavan
Fut.
  1. mi irritiò
  2. ti t’irritiæ
  3. lê o/a l’irritià
  4. niatri irritiemo
  5. viatri irritiei
  6. lô irritian
Subj.
Pres.
  1. che mi irrite
  2. che ti t’irriti
  3. che lê o/a l’irrite
  4. che niatri irritemmo
  5. che viatri irritæ
  6. che lô irritan
Impf.
  1. che mi irritesse
  2. che ti t’irritesci
  3. che lê o/a l’irritesse
  4. che niatri irritescimo
  5. che viatri irritesci
  6. che lô irritessan
Cond.
  1. mi irritieiva/irritiæ
  2. ti t’irritiësci
  3. lê o/a l’irritieiva/irritiæ
  4. niatri irritiëscimo
  5. viatri irritiësci
  6. lô irritieivan/irritiæn
Imper.
  1. irrita ti
  2. ch’o/a l’irrite lê
  3. irritemmo niatri
  4. irritæ viatri
  5. irritan lô