Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

buttare via

v.phr.
  1. disfarsi di qcs.

    cacciâ via [kaˈtʃaː ˈviːa]

    Examples

    butta via quella bottiglia vuota

    caccia via quella bottiggia veua

  2. sprecare qcs.

    asgreiâ [azɡreˈjaː]

    straggiâ [straˈdʒaː]

    cacciâ via [kaˈtʃaː ˈviːa]

    Examples

    non voglio buttare via soldi inutilmente

    no veuggio asgreiâ di dinæ pe ninte

Conjugations

asgreiâ

Past part. asgreiou

Ger. asgreiando

Ind.
Pres.
  1. mi asgreio
  2. ti t’asgrei
  3. lê o/a l’asgreia
  4. niatri asgreiemmo/asgreiemo
  5. viatri asgreiæ
  6. lô asgreian
Impf.
  1. mi asgreiava
  2. ti t’asgreiavi
  3. lê o/a l’asgreiava
  4. niatri asgreiavimo
  5. viatri asgreiavi
  6. lô asgreiavan
Fut.
  1. mi asgreiò
  2. ti t’asgreiæ
  3. lê o/a l’asgreià
  4. niatri asgreiemo
  5. viatri asgreiei
  6. lô asgreian
Subj.
Pres.
  1. che mi asgreie
  2. che ti t’asgrei
  3. che lê o/a l’asgreie
  4. che niatri asgreiemmo/asgreiemo
  5. che viatri asgreiæ
  6. che lô asgreian
Impf.
  1. che mi asgreiesse
  2. che ti t’asgreiesci
  3. che lê o/a l’asgreiesse
  4. che niatri asgreiescimo
  5. che viatri asgreiesci
  6. che lô asgreiessan
Cond.
  1. mi asgreieiva/asgreiæ
  2. ti t’asgreiësci
  3. lê o/a l’asgreieiva/asgreiæ
  4. niatri asgreiëscimo
  5. viatri asgreiësci
  6. lô asgreieivan/asgreiæn
Imper.
  1. asgreia ti
  2. ch’o/a l’asgreie lê
  3. asgreiemmo/asgreiemo niatri
  4. asgreiæ viatri
  5. asgreian lô
cacciâ

Past part. cacciou

Ger. cacciando

Ind.
Pres.
  1. mi caccio
  2. ti ti cacci
  3. lê o/a caccia
  4. niatri caccemmo
  5. viatri cacciæ
  6. lô caccian
Impf.
  1. mi cacciava
  2. ti ti cacciavi
  3. lê o/a cacciava
  4. niatri cacciavimo
  5. viatri cacciavi
  6. lô cacciavan
Fut.
  1. mi cacciò
  2. ti ti cacciæ
  3. lê o/a caccià
  4. niatri cacciemo
  5. viatri cacciei
  6. lô caccian
Subj.
Pres.
  1. che mi cacce
  2. che ti ti cacci
  3. che lê o/a cacce
  4. che niatri caccemmo
  5. che viatri cacciæ
  6. che lô caccian
Impf.
  1. che mi caccesse
  2. che ti ti caccesci
  3. che lê o/a caccesse
  4. che niatri caccescimo
  5. che viatri caccesci
  6. che lô caccessan
Cond.
  1. mi caccieiva/cacciæ
  2. ti ti cacciësci
  3. lê o/a caccieiva/cacciæ
  4. niatri cacciëscimo
  5. viatri cacciësci
  6. lô caccieivan/cacciæn
Imper.
  1. caccia ti
  2. ch’o/a cacce lê
  3. caccemmo niatri
  4. cacciæ viatri
  5. caccian lô
straggiâ

Past part. straggiou

Ger. straggiando

Ind.
Pres.
  1. mi straggio
  2. ti ti straggi
  3. lê o/a straggia
  4. niatri straggemmo
  5. viatri straggiæ
  6. lô straggian
Impf.
  1. mi straggiava
  2. ti ti straggiavi
  3. lê o/a straggiava
  4. niatri straggiavimo
  5. viatri straggiavi
  6. lô straggiavan
Fut.
  1. mi straggiò
  2. ti ti straggiæ
  3. lê o/a straggià
  4. niatri straggiemo
  5. viatri straggiei
  6. lô straggian
Subj.
Pres.
  1. che mi stragge
  2. che ti ti straggi
  3. che lê o/a stragge
  4. che niatri straggemmo
  5. che viatri straggiæ
  6. che lô straggian
Impf.
  1. che mi straggesse
  2. che ti ti straggesci
  3. che lê o/a straggesse
  4. che niatri straggescimo
  5. che viatri straggesci
  6. che lô straggessan
Cond.
  1. mi straggieiva/straggiæ
  2. ti ti straggiësci
  3. lê o/a straggieiva/straggiæ
  4. niatri straggiëscimo
  5. viatri straggiësci
  6. lô straggieivan/straggiæn
Imper.
  1. straggia ti
  2. ch’o/a stragge lê
  3. straggemmo niatri
  4. straggiæ viatri
  5. straggian lô