Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

rimanere

intr. v.
  1. arrestâ [aresˈtaː] (var. restâ)

    stasera preferisco rimanere a casa

    staseia m’é ciù cao arrestâmene in casa

  2. avanzare

    arrestâ [aresˈtaː] (var. restâ)

    sono rimaste solo due fette di torta

    l’é arrestou ciù doe fette de torta

  3. avere ancora

    arrestâ [aresˈtaː] (var. restâ)

    i miei genitori sono gli unici parenti che mi rimangono

    i mæ genitoî en i doî parenti che m’arresta ciù

  4. accordarsi

    arrestâ [aresˈtaː] (var. restâ)

    non so come siano rimasti alla fine

    in sciâ fin no sò comme son arrestæ

  5. rimanere per breve tempo e per uno scopo preciso

    affermâse [afɛrˈmaːse]

    fermâse [fɛrˈmaːse] (var. affermâse)1

    perché non rimanete per cena?

    perché no v’affermæ pe-a çeña?

  6. essere giunto, in usi figurati

    affermâse [afɛrˈmaːse]

    fermâse [fɛrˈmaːse] (var. affermâse)1

    arrivâ [ariˈvaː]

    dunque, dov’eravamo rimasti?

    aloa, dond’eimo arrivæ?

Learn more

1. Prothesis of [a]- in verbs and nouns

In Genoese, the prothesis – that is, the addition in initial position – of a vowel [a]- is particularly frequent in many verbal forms. These verbs may therefore occur in double form, for example: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “to remember”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “to use”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “to remove, take away”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “to look”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “to gather, collect”. Although this phenomenon may originally have had an intensifying function, in practice both forms—with or without the initial vowel—are equivalent and entail no difference in meaning. The phenomenon also affects some deverbal nouns, such as arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “memory”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “stain remover”, or arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “collection”. In these cases as well, the two forms normally do not imply any difference in meaning. In DEIZE, forms with or without [a]- prothesis are lemmatized under the variant considered most frequent in general usage.

Conjugations

affermâ

Indicative

Present

  1. mi affermo
  2. ti t’affermi
  3. o/a l’afferma
  4. niatri affermemmo
  5. viatri affermæ
  6. liatri afferman

Imperfect

  1. mi affermava
  2. ti t’affermavi
  3. o/a l’affermava
  4. niatri affermavimo
  5. viatri affermavi
  6. liatri affermavan

Future

  1. mi affermiò
  2. ti t’affermiæ
  3. o/a l’affermià
  4. niatri affermiemo
  5. viatri affermiei
  6. liatri affermian

Subjunctive

Present

  1. che mi afferme
  2. che ti t’affermi
  3. che lê o/a l’afferme
  4. che niatri affermemmo
  5. che viatri affermæ
  6. che liatri afferman

Imperfect

  1. che mi affermesse
  2. che ti t’affermesci
  3. che lê o/a l’affermesse
  4. che niatri affermescimo
  5. che viatri affermesci
  6. che liatri affermessan

Conditional

  1. mi affermieiva/affermiæ
  2. ti t’affermiësci
  3. o/a l’affermieiva/affermiæ
  4. niatri affermiëscimo
  5. viatri affermiësci
  6. liatri affermieivan/affermiæn

Imperative

  1. afferma ti!
  2. affermemmo niatri!
  3. affermæ viatri!

Past participle

  1. m. s. affermou
  2. m. p. affermæ
  3. f. s. affermâ
  4. f. p. affermæ

Gerund

  1. affermando
arrestâ

Indicative

Present

  1. mi arresto
  2. ti t’arresti
  3. o/a l’arresta
  4. niatri arrestemmo
  5. viatri arrestæ
  6. liatri arrestan

Imperfect

  1. mi arrestava
  2. ti t’arrestavi
  3. o/a l’arrestava
  4. niatri arrestavimo
  5. viatri arrestavi
  6. liatri arrestavan

Future

  1. mi arrestiò
  2. ti t’arrestiæ
  3. o/a l’arrestià
  4. niatri arrestiemo
  5. viatri arrestiei
  6. liatri arrestian

Subjunctive

Present

  1. che mi arreste
  2. che ti t’arresti
  3. che lê o/a l’arreste
  4. che niatri arrestemmo
  5. che viatri arrestæ
  6. che liatri arrestan

Imperfect

  1. che mi arrestesse
  2. che ti t’arrestesci
  3. che lê o/a l’arrestesse
  4. che niatri arrestescimo
  5. che viatri arrestesci
  6. che liatri arrestessan

Conditional

  1. mi arrestieiva/arrestiæ
  2. ti t’arrestiësci
  3. o/a l’arrestieiva/arrestiæ
  4. niatri arrestiëscimo
  5. viatri arrestiësci
  6. liatri arrestieivan/arrestiæn

Imperative

  1. arresta ti!
  2. arrestemmo niatri!
  3. arrestæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arrestou
  2. m. p. arrestæ
  3. f. s. arrestâ
  4. f. p. arrestæ

Gerund

  1. arrestando
arrivâ

Indicative

Present

  1. mi arrivo
  2. ti t’arrivi
  3. o/a l’arriva
  4. niatri arrivemmo
  5. viatri arrivæ
  6. liatri arrivan

Imperfect

  1. mi arrivava
  2. ti t’arrivavi
  3. o/a l’arrivava
  4. niatri arrivavimo
  5. viatri arrivavi
  6. liatri arrivavan

Future

  1. mi arriviò
  2. ti t’arriviæ
  3. o/a l’arrivià
  4. niatri arriviemo
  5. viatri arriviei
  6. liatri arrivian

Subjunctive

Present

  1. che mi arrive
  2. che ti t’arrivi
  3. che lê o/a l’arrive
  4. che niatri arrivemmo
  5. che viatri arrivæ
  6. che liatri arrivan

Imperfect

  1. che mi arrivesse
  2. che ti t’arrivesci
  3. che lê o/a l’arrivesse
  4. che niatri arrivescimo
  5. che viatri arrivesci
  6. che liatri arrivessan

Conditional

  1. mi arrivieiva/arriviæ
  2. ti t’arriviësci
  3. o/a l’arrivieiva/arriviæ
  4. niatri arriviëscimo
  5. viatri arriviësci
  6. liatri arrivieivan/arriviæn

Imperative

  1. arriva ti!
  2. arrivemmo niatri!
  3. arrivæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arrivou
  2. m. p. arrivæ
  3. f. s. arrivâ
  4. f. p. arrivæ

Gerund

  1. arrivando
fermâ

Indicative

Present

  1. mi fermo
  2. ti ti fermi
  3. o/a ferma
  4. niatri fermemmo
  5. viatri fermæ
  6. liatri ferman

Imperfect

  1. mi fermava
  2. ti ti fermavi
  3. o/a fermava
  4. niatri fermavimo
  5. viatri fermavi
  6. liatri fermavan

Future

  1. mi fermiò
  2. ti ti fermiæ
  3. o/a fermià
  4. niatri fermiemo
  5. viatri fermiei
  6. liatri fermian

Subjunctive

Present

  1. che mi ferme
  2. che ti ti fermi
  3. che lê o/a ferme
  4. che niatri fermemmo
  5. che viatri fermæ
  6. che liatri ferman

Imperfect

  1. che mi fermesse
  2. che ti ti fermesci
  3. che lê o/a fermesse
  4. che niatri fermescimo
  5. che viatri fermesci
  6. che liatri fermessan

Conditional

  1. mi fermieiva/fermiæ
  2. ti ti fermiësci
  3. o/a fermieiva/fermiæ
  4. niatri fermiëscimo
  5. viatri fermiësci
  6. liatri fermieivan/fermiæn

Imperative

  1. ferma ti!
  2. fermemmo niatri!
  3. fermæ viatri!

Past participle

  1. m. s. fermou
  2. m. p. fermæ
  3. f. s. fermâ
  4. f. p. fermæ

Gerund

  1. fermando

Multi-word expressions

rimanerci male, → rimanere di stucco.