Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

riuscire

intr. v.
  1. avere la possibilità o capacità di fare qcs.

    arriescî [arjeˈʃiː] ~ [arjeːˈʃiː]

    sciortî [ʃurˈtiː]

    fâghela [ˈfaːɡela]

    quest’anno non riusciamo ad andare in vacanza

    st’anno chì no gh’â femmo à anâ in vacansa

    non sono riuscito a chiamarti

    no son sciortio à ciammâte

    nonostante gli sforzi, non siamo riusciti a finire il lavoro in tempo

    ben che se semmo sforsæ, no semmo arriescii à finî o travaggio pe tempo

  2. avere esito positivo

    arriescî [arjeˈʃiː] ~ [arjeːˈʃiː]

    sciortî

    si può dire che l’esperimento sia riuscito

    se peu dî che l’esperimento o l’é arriescio

  3. avere attitudine

    no anâ ben [nu aˈnaː ˈbeŋ]

    suo figlio non riesce negli studi

    seu figgio o no va ben co-i studdi

  4. sembrare, avere l’apparenza

    pai [ˈpaj]

    una ragazza che riesce simpatica a tutti

    unna figgia ch’a pâ scimpatica à tutti

  5. uscire di nuovo

    sciortî torna [ʃurˈtiː ˈtuːrna]

    è tornato a casa ed è riuscito

    o l’é vegnuo à casa e o l’é sciortio torna

Conjugations

arriescî

Indicative

Present

  1. mi arriëscio
  2. ti t’arriësci
  3. lê o/a l’arriësce
  4. niatri arriescimmo
  5. viatri arriescî
  6. liatri arriëscian

Imperfect

  1. mi arriesciva
  2. ti t’arriescivi
  3. lê o/a l’arriesciva
  4. niatri arriescivimo
  5. viatri arriescivi
  6. liatri arriescivan

Future

  1. mi arriesciò
  2. ti t’arriesciæ
  3. lê o/a l’arriescià
  4. niatri arriesciemo
  5. viatri arriesciei
  6. liatri arriescian

Subjunctive

Present

  1. che mi arriësce
  2. che ti t’arriësci
  3. che lê o/a l’arriësce
  4. che niatri arriescimmo
  5. che viatri arriescî
  6. che liatri arriëscian

Imperfect

  1. che mi arriescisse
  2. che ti t’arriescisci
  3. che lê o/a l’arriescisse
  4. che niatri arriesciscimo
  5. che viatri arriescisci
  6. che liatri arriescissan

Conditional

  1. mi arriescieiva/arriesciæ
  2. ti t’arriesciësci
  3. lê o/a l’arriescieiva/arriesciæ
  4. niatri arriesciëscimo
  5. viatri arriesciësci
  6. liatri arriescieivan/arriesciæn

Imperative

  1. arriësci ti!
  2. arriescimmo niatri!
  3. arriescî viatri!

Past participle

  1. m. s. arriescio
  2. m. p. arriescii
  3. f. s. arriescia
  4. f. p. arriescie

Gerund

  1. arriescindo

Indicative

Present

  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. lê o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri
  6. liatri fan

Imperfect

  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. lê o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. liatri favan/faxeivan

Future

  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. lê o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. liatri faian

Subjunctive

Present

  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri
  6. che liatri fassan

Imperfect

  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che liatri fessan

Conditional

  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. lê o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. liatri faieivan/faiæn

Imperative

  1. fanni ti!
  2. femmo niatri!
  3. viatri!

Past participle

  1. m. s. fæto
  2. m. p. fæti
  3. f. s. fæta
  4. f. p. fæte

Gerund

  1. fando, faxendo
pai

Indicative

Present

  1. mi pao/paggio
  2. ti ti päi/pæ/paggi
  3. lê o/a
  4. niatri paimmo/paimo
  5. viatri pai/paggei
  6. liatri pan

Imperfect

  1. mi paiva
  2. ti ti paivi
  3. lê o/a paiva
  4. niatri paivimo
  5. viatri paivi
  6. liatri paivan

Future

  1. mi parriò
  2. ti ti parriæ
  3. lê o/a parrià
  4. niatri parriemo
  5. viatri parriei
  6. liatri parrian

Subjunctive

Present

  1. che mi pagge
  2. che ti ti paggi
  3. che lê o/a pagge
  4. che niatri paggemmo/paggimo
  5. che viatri paggei
  6. che liatri paggian

Imperfect

  1. che mi paise
  2. che ti ti paisci
  3. che lê o/a paise
  4. che niatri paiscimo
  5. che viatri paisci
  6. che liatri paisan

Conditional

  1. mi parrieiva/parriæ
  2. ti ti parriësci
  3. lê o/a parrieiva/parriæ
  4. niatri parriëscimo
  5. viatri parriësci
  6. liatri parrieivan/parriæn

Imperative

  1. paggi ti!
  2. paggimo niatri!
  3. paggei viatri!

Past participle

  1. m. s. parsciuo
  2. m. p. parsciui
  3. f. s. parsciua
  4. f. p. parsciue

Gerund

  1. paindo
sciortî

Indicative

Present

  1. mi sciòrto
  2. ti ti sciòrti
  3. lê o/a sciòrte
  4. niatri sciortimmo
  5. viatri sciortî
  6. liatri sciòrtan

Imperfect

  1. mi sciortiva
  2. ti ti sciortivi
  3. lê o/a sciortiva
  4. niatri sciortivimo
  5. viatri sciortivi
  6. liatri sciortivan

Future

  1. mi sciortiò
  2. ti ti sciortiæ
  3. lê o/a sciortià
  4. niatri sciortiemo
  5. viatri sciortiei
  6. liatri sciortian

Subjunctive

Present

  1. che mi sciòrte
  2. che ti ti sciòrti
  3. che lê o/a sciòrte
  4. che niatri sciortimmo
  5. che viatri sciortî
  6. che liatri sciòrtan

Imperfect

  1. che mi sciortisse
  2. che ti ti sciortisci
  3. che lê o/a sciortisse
  4. che niatri sciortiscimo
  5. che viatri sciortisci
  6. che liatri sciortissan

Conditional

  1. mi sciortieiva/sciortiæ
  2. ti ti sciortiësci
  3. lê o/a sciortieiva/sciortiæ
  4. niatri sciortiëscimo
  5. viatri sciortiësci
  6. liatri sciortieivan/sciortiæn

Imperative

  1. sciòrti ti!
  2. sciortimmo niatri!
  3. sciortî viatri!

Past participle

  1. m. s. sciortio
  2. m. p. sciortii
  3. f. s. sciortia
  4. f. p. sciortie

Gerund

  1. sciortindo