Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

strappare

tr. v.
  1. stracciare, lacerare

    sguarrâ [sɡwaˈraː]

    streppâ [streˈpaː]

    mi si è strappato il vestito mentre ballavo

    se m’é sguarrou o vestî tanto che ballava

    il gatto strappa le tende del salotto con le unghie

    o gatto o sguara e tende do sallon co-e ciöte

  2. togliere con forza

    arrancâ [araŋˈkaː]

    abberrâ [abeˈraː]

    il borseggiatore gli ha strappato il telefonino dalle mani

    o mandillâ o gh’à arrancou o telefonin d’inte moen

  3. sradicare

    arrancâ [araŋˈkaː]

    descciantâ [deʃtʃaŋˈtaː]

    desreixâ [dezrejˈʒaː]

    Franca è in giardino che strappa le ortiche

    a Franca a l’é into giardin ch’a l’arranca e ortighe

Conjugations

abberrâ

Indicative

Present

  1. mi abbæro
  2. ti t’abbæri
  3. o/a l’abbæra
  4. niatri abberremmo
  5. viatri abberræ
  6. liatri abbæran

Imperfect

  1. mi abberrava
  2. ti t’abberravi
  3. o/a l’abberrava
  4. niatri abberravimo
  5. viatri abberravi
  6. liatri abberravan

Future

  1. mi abberriò
  2. ti t’abberriæ
  3. o/a l’abberrià
  4. niatri abberriemo
  5. viatri abberriei
  6. liatri abberrian

Subjunctive

Present

  1. che mi abbære
  2. che ti t’abbæri
  3. che lê o/a l’abbære
  4. che niatri abberremmo
  5. che viatri abberræ
  6. che liatri abbæran

Imperfect

  1. che mi abberresse
  2. che ti t’abberresci
  3. che lê o/a l’abberresse
  4. che niatri abberrescimo
  5. che viatri abberresci
  6. che liatri abberressan

Conditional

  1. mi abberrieiva/abberriæ
  2. ti t’abberriësci
  3. o/a l’abberrieiva/abberriæ
  4. niatri abberriëscimo
  5. viatri abberriësci
  6. liatri abberrieivan/abberriæn

Imperative

  1. abbæra ti!
  2. abberremmo niatri!
  3. abberræ viatri!

Past participle

  1. m. s. abberrou
  2. m. p. abberræ
  3. f. s. abberrâ
  4. f. p. abberræ

Gerund

  1. abberrando
arrancâ

Indicative

Present

  1. mi arranco
  2. ti t’arranchi
  3. o/a l’arranca
  4. niatri arranchemmo
  5. viatri arrancæ
  6. liatri arrancan

Imperfect

  1. mi arrancava
  2. ti t’arrancavi
  3. o/a l’arrancava
  4. niatri arrancavimo
  5. viatri arrancavi
  6. liatri arrancavan

Future

  1. mi arranchiò
  2. ti t’arranchiæ
  3. o/a l’arranchià
  4. niatri arranchiemo
  5. viatri arranchiei
  6. liatri arranchian

Subjunctive

Present

  1. che mi arranche
  2. che ti t’arranchi
  3. che lê o/a l’arranche
  4. che niatri arranchemmo
  5. che viatri arrancæ
  6. che liatri arrancan

Imperfect

  1. che mi arranchesse
  2. che ti t’arranchesci
  3. che lê o/a l’arranchesse
  4. che niatri arranchescimo
  5. che viatri arranchesci
  6. che liatri arranchessan

Conditional

  1. mi arranchieiva/arranchiæ
  2. ti t’arranchiësci
  3. o/a l’arranchieiva/arranchiæ
  4. niatri arranchiëscimo
  5. viatri arranchiësci
  6. liatri arranchieivan/arranchiæn

Imperative

  1. arranca ti!
  2. arranchemmo niatri!
  3. arrancæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arrancou
  2. m. p. arrancæ
  3. f. s. arrancâ
  4. f. p. arrancæ

Gerund

  1. arrancando
descciantâ

Indicative

Present

  1. mi desccianto
  2. ti ti desccianti
  3. o/a desccianta
  4. niatri descciantemmo
  5. viatri descciantæ
  6. liatri descciantan

Imperfect

  1. mi descciantava
  2. ti ti descciantavi
  3. o/a descciantava
  4. niatri descciantavimo
  5. viatri descciantavi
  6. liatri descciantavan

Future

  1. mi descciantiò
  2. ti ti descciantiæ
  3. o/a descciantià
  4. niatri descciantiemo
  5. viatri descciantiei
  6. liatri descciantian

Subjunctive

Present

  1. che mi descciante
  2. che ti ti desccianti
  3. che lê o/a descciante
  4. che niatri descciantemmo
  5. che viatri descciantæ
  6. che liatri descciantan

Imperfect

  1. che mi descciantesse
  2. che ti ti descciantesci
  3. che lê o/a descciantesse
  4. che niatri descciantescimo
  5. che viatri descciantesci
  6. che liatri descciantessan

Conditional

  1. mi descciantieiva/descciantiæ
  2. ti ti descciantiësci
  3. o/a descciantieiva/descciantiæ
  4. niatri descciantiëscimo
  5. viatri descciantiësci
  6. liatri descciantieivan/descciantiæn

Imperative

  1. desccianta ti!
  2. descciantemmo niatri!
  3. descciantæ viatri!

Past participle

  1. m. s. descciantou
  2. m. p. descciantæ
  3. f. s. descciantâ
  4. f. p. descciantæ

Gerund

  1. descciantando
desreixâ

Indicative

Present

  1. mi desreixo
  2. ti ti desreixi
  3. o/a desreixa
  4. niatri desreixemmo
  5. viatri desreixæ
  6. liatri desreixan

Imperfect

  1. mi desreixava
  2. ti ti desreixavi
  3. o/a desreixava
  4. niatri desreixavimo
  5. viatri desreixavi
  6. liatri desreixavan

Future

  1. mi desreixiò
  2. ti ti desreixiæ
  3. o/a desreixià
  4. niatri desreixiemo
  5. viatri desreixiei
  6. liatri desreixian

Subjunctive

Present

  1. che mi desreixe
  2. che ti ti desreixi
  3. che lê o/a desreixe
  4. che niatri desreixemmo
  5. che viatri desreixæ
  6. che liatri desreixan

Imperfect

  1. che mi desreixesse
  2. che ti ti desreixesci
  3. che lê o/a desreixesse
  4. che niatri desreixescimo
  5. che viatri desreixesci
  6. che liatri desreixessan

Conditional

  1. mi desreixieiva/desreixiæ
  2. ti ti desreixiësci
  3. o/a desreixieiva/desreixiæ
  4. niatri desreixiëscimo
  5. viatri desreixiësci
  6. liatri desreixieivan/desreixiæn

Imperative

  1. desreixa ti!
  2. desreixemmo niatri!
  3. desreixæ viatri!

Past participle

  1. m. s. desreixou
  2. m. p. desreixæ
  3. f. s. desreixâ
  4. f. p. desreixæ

Gerund

  1. desreixando
sguarrâ

Indicative

Present

  1. mi sguaro
  2. ti ti sguari
  3. o/a sguara
  4. niatri sguarremmo
  5. viatri sguarræ
  6. liatri sguaran

Imperfect

  1. mi sguarrava
  2. ti ti sguarravi
  3. o/a sguarrava
  4. niatri sguarravimo
  5. viatri sguarravi
  6. liatri sguarravan

Future

  1. mi sguarriò
  2. ti ti sguarriæ
  3. o/a sguarrià
  4. niatri sguarriemo
  5. viatri sguarriei
  6. liatri sguarrian

Subjunctive

Present

  1. che mi sguare
  2. che ti ti sguari
  3. che lê o/a sguare
  4. che niatri sguarremmo
  5. che viatri sguarræ
  6. che liatri sguaran

Imperfect

  1. che mi sguarresse
  2. che ti ti sguarresci
  3. che lê o/a sguarresse
  4. che niatri sguarrescimo
  5. che viatri sguarresci
  6. che liatri sguarressan

Conditional

  1. mi sguarrieiva/sguarriæ
  2. ti ti sguarriësci
  3. o/a sguarrieiva/sguarriæ
  4. niatri sguarriëscimo
  5. viatri sguarriësci
  6. liatri sguarrieivan/sguarriæn

Imperative

  1. sguara ti!
  2. sguarremmo niatri!
  3. sguarræ viatri!

Past participle

  1. m. s. sguarrou
  2. m. p. sguarræ
  3. f. s. sguarrâ
  4. f. p. sguarræ

Gerund

  1. sguarrando
streppâ

Indicative

Present

  1. mi streppo
  2. ti ti streppi
  3. o/a streppa
  4. niatri streppemmo
  5. viatri streppæ
  6. liatri streppan

Imperfect

  1. mi streppava
  2. ti ti streppavi
  3. o/a streppava
  4. niatri streppavimo
  5. viatri streppavi
  6. liatri streppavan

Future

  1. mi streppiò
  2. ti ti streppiæ
  3. o/a streppià
  4. niatri streppiemo
  5. viatri streppiei
  6. liatri streppian

Subjunctive

Present

  1. che mi streppe
  2. che ti ti streppi
  3. che lê o/a streppe
  4. che niatri streppemmo
  5. che viatri streppæ
  6. che liatri streppan

Imperfect

  1. che mi streppesse
  2. che ti ti streppesci
  3. che lê o/a streppesse
  4. che niatri streppescimo
  5. che viatri streppesci
  6. che liatri streppessan

Conditional

  1. mi streppieiva/streppiæ
  2. ti ti streppiësci
  3. o/a streppieiva/streppiæ
  4. niatri streppiëscimo
  5. viatri streppiësci
  6. liatri streppieivan/streppiæn

Imperative

  1. streppa ti!
  2. streppemmo niatri!
  3. streppæ viatri!

Past participle

  1. m. s. streppou
  2. m. p. streppæ
  3. f. s. streppâ
  4. f. p. streppæ

Gerund

  1. streppando