Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

apparire

intr. v.
  1. diventare visibile all’improvviso

    sciortî [ʃurˈtiː]

    mostrâse [musˈtraːse]

    sullo schermo apparve un messaggio di errore

    in sciô schermo l’é sciortio un messaggio d’errô

    all’improvviso è apparsa una figura nell’ombra

    tutt’assemme l’é sciortio unna figua inte l’ombra

  2. essere visibile

    figuâ [fiˈɡɥaː]

    ësighe [ˈeːsiɡe]

    il suo nome appariva in cima alla lista

    o seu nomme o figuava in çimma da lista

    sul muro appare una scritta sbiadita

    in sciâ miagia gh’é unna scrita spersa

  3. presentarsi con un certo aspetto

    presentâse [prezeŋˈtaːse] (var. appresentâse)1

    mostrâse [musˈtraːse]

    la casa appariva trascurata e buia

    a casa a se presentava trascuâ e scua

    la tomba appare in un buon stato di conservazione

    a tomba a se presenta inte un bon stato de conservaçion

  4. dare l’impressione di essere

    pai [ˈpaj]

    la proposta dell’opposizione appare ragionevole

    a propòsta de l’oppoxiçion a pâ raxonâ

    non mi è mai apparso molto sincero

    o no m’é parsciuo guæi scinçeo

Learn more

1. Prothesis of [a]- in verbs and nouns

In Genoese, the prothesis – that is, the addition in initial position – of a vowel [a]- is particularly frequent in many verbal forms. These verbs may therefore occur in double form, for example: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “to remember”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “to use”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “to remove, take away”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “to look”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “to gather, collect”. Although this phenomenon may originally have had an intensifying function, in practice both forms—with or without the initial vowel—are equivalent and entail no difference in meaning. The phenomenon also affects some deverbal nouns, such as arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “memory”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “stain remover”, or arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “collection”. In these cases as well, the two forms normally do not imply any difference in meaning. In DEIZE, forms with or without [a]- prothesis are lemmatized under the variant considered most frequent in general usage.

Conjugations

ëse

Indicative

Present

  1. mi son
  2. ti t’ê
  3. o/a l’é
  4. niatri semmo
  5. viatri sei
  6. liatri en/son

Imperfect

  1. mi ea
  2. ti t’ëi
  3. o/a l’ea
  4. niatri eimo/emo
  5. viatri ëi
  6. liatri ean

Future

  1. mi saiò
  2. ti ti saiæ
  3. o/a saià
  4. niatri saiemo
  5. viatri saiei
  6. liatri saian

Subjunctive

Present

  1. che mi segge
  2. che ti ti seggi
  3. che lê o/a segge/sæ
  4. che niatri seggimo/seggemmo
  5. che viatri seggei/seggiæ
  6. che liatri seggian

Imperfect

  1. che mi fïse/foïse
  2. che ti ti fïsci/foïsci
  3. che lê o/a fïse/foïse
  4. che niatri fïscimo/foïscimo
  5. che viatri fïsci/foïsci
  6. che liatri fïsan/foïsan

Conditional

  1. mi saieiva/saiæ
  2. ti ti saiësci
  3. o/a saieiva/saiæ
  4. niatri saiëscimo
  5. viatri saiësci
  6. liatri saieivan/saiæn

Imperative

  1. seggi ti!
  2. seggimo niatri!
  3. seggei/seggiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. stæto
  2. m. p. stæti
  3. f. s. stæta
  4. f. p. stæte

Gerund

  1. essendo
figuâ

Indicative

Present

  1. mi figuo
  2. ti ti figui
  3. o/a figua
  4. niatri figuemmo/figuemo
  5. viatri figuæ
  6. liatri figuan

Imperfect

  1. mi figuava
  2. ti ti figuavi
  3. o/a figuava
  4. niatri figuavimo
  5. viatri figuavi
  6. liatri figuavan

Future

  1. mi figuiò
  2. ti ti figuiæ
  3. o/a figuià
  4. niatri figuiemo
  5. viatri figuiei
  6. liatri figuian

Subjunctive

Present

  1. che mi figue
  2. che ti ti figui
  3. che lê o/a figue
  4. che niatri figuemmo/figuemo
  5. che viatri figuæ
  6. che liatri figuan

Imperfect

  1. che mi figuesse
  2. che ti ti figuesci
  3. che lê o/a figuesse
  4. che niatri figuescimo
  5. che viatri figuesci
  6. che liatri figuessan

Conditional

  1. mi figuieiva/figuiæ
  2. ti ti figuiësci
  3. o/a figuieiva/figuiæ
  4. niatri figuiëscimo
  5. viatri figuiësci
  6. liatri figuieivan/figuiæn

Imperative

  1. figua ti!
  2. figuemmo/figuemo niatri!
  3. figuæ viatri!

Past participle

  1. m. s. figuou
  2. m. p. figuæ
  3. f. s. figuâ
  4. f. p. figuæ

Gerund

  1. figuando
mostrâ

Indicative

Present

  1. mi mostro
  2. ti ti mostri
  3. o/a mostra
  4. niatri mostremmo
  5. viatri mostræ
  6. liatri mostran

Imperfect

  1. mi mostrava
  2. ti ti mostravi
  3. o/a mostrava
  4. niatri mostravimo
  5. viatri mostravi
  6. liatri mostravan

Future

  1. mi mostriò
  2. ti ti mostriæ
  3. o/a mostrià
  4. niatri mostriemo
  5. viatri mostriei
  6. liatri mostrian

Subjunctive

Present

  1. che mi mostre
  2. che ti ti mostri
  3. che lê o/a mostre
  4. che niatri mostremmo
  5. che viatri mostræ
  6. che liatri mostran

Imperfect

  1. che mi mostresse
  2. che ti ti mostresci
  3. che lê o/a mostresse
  4. che niatri mostrescimo
  5. che viatri mostresci
  6. che liatri mostressan

Conditional

  1. mi mostrieiva/mostriæ
  2. ti ti mostriësci
  3. o/a mostrieiva/mostriæ
  4. niatri mostriëscimo
  5. viatri mostriësci
  6. liatri mostrieivan/mostriæn

Imperative

  1. mostra ti!
  2. mostremmo niatri!
  3. mostræ viatri!

Past participle

  1. m. s. mostrou
  2. m. p. mostræ
  3. f. s. mostrâ
  4. f. p. mostræ

Gerund

  1. mostrando
pai

Indicative

Present

  1. mi pao/paggio
  2. ti ti päi/pæ/paggi
  3. o/a pâ
  4. niatri paimmo/paimo
  5. viatri pai/paggei
  6. liatri pan

Imperfect

  1. mi paiva
  2. ti ti paivi
  3. o/a paiva
  4. niatri paivimo
  5. viatri paivi
  6. liatri paivan

Future

  1. mi parriò
  2. ti ti parriæ
  3. o/a parrià
  4. niatri parriemo
  5. viatri parriei
  6. liatri parrian

Subjunctive

Present

  1. che mi pagge
  2. che ti ti paggi
  3. che lê o/a pagge
  4. che niatri paggemmo/paggimo
  5. che viatri paggei
  6. che liatri paggian

Imperfect

  1. che mi paise
  2. che ti ti paisci
  3. che lê o/a paise
  4. che niatri paiscimo
  5. che viatri paisci
  6. che liatri paisan

Conditional

  1. mi parrieiva/parriæ
  2. ti ti parriësci
  3. o/a parrieiva/parriæ
  4. niatri parriëscimo
  5. viatri parriësci
  6. liatri parrieivan/parriæn

Imperative

  1. paggi ti!
  2. paggimo niatri!
  3. paggei viatri!

Past participle

  1. m. s. parsciuo
  2. m. p. parsciui
  3. f. s. parsciua
  4. f. p. parsciue

Gerund

  1. paindo
presentâ

Indicative

Present

  1. mi presento
  2. ti ti presenti
  3. o/a presenta
  4. niatri presentemmo
  5. viatri presentæ
  6. liatri presentan

Imperfect

  1. mi presentava
  2. ti ti presentavi
  3. o/a presentava
  4. niatri presentavimo
  5. viatri presentavi
  6. liatri presentavan

Future

  1. mi presentiò
  2. ti ti presentiæ
  3. o/a presentià
  4. niatri presentiemo
  5. viatri presentiei
  6. liatri presentian

Subjunctive

Present

  1. che mi presente
  2. che ti ti presenti
  3. che lê o/a presente
  4. che niatri presentemmo
  5. che viatri presentæ
  6. che liatri presentan

Imperfect

  1. che mi presentesse
  2. che ti ti presentesci
  3. che lê o/a presentesse
  4. che niatri presentescimo
  5. che viatri presentesci
  6. che liatri presentessan

Conditional

  1. mi presentieiva/presentiæ
  2. ti ti presentiësci
  3. o/a presentieiva/presentiæ
  4. niatri presentiëscimo
  5. viatri presentiësci
  6. liatri presentieivan/presentiæn

Imperative

  1. presenta ti!
  2. presentemmo niatri!
  3. presentæ viatri!

Past participle

  1. m. s. presentou
  2. m. p. presentæ
  3. f. s. presentâ
  4. f. p. presentæ

Gerund

  1. presentando
sciortî

Indicative

Present

  1. mi sciòrto
  2. ti ti sciòrti
  3. o/a sciòrte
  4. niatri sciortimmo
  5. viatri sciortî
  6. liatri sciòrtan

Imperfect

  1. mi sciortiva
  2. ti ti sciortivi
  3. o/a sciortiva
  4. niatri sciortivimo
  5. viatri sciortivi
  6. liatri sciortivan

Future

  1. mi sciortiò
  2. ti ti sciortiæ
  3. o/a sciortià
  4. niatri sciortiemo
  5. viatri sciortiei
  6. liatri sciortian

Subjunctive

Present

  1. che mi sciòrte
  2. che ti ti sciòrti
  3. che lê o/a sciòrte
  4. che niatri sciortimmo
  5. che viatri sciortî
  6. che liatri sciòrtan

Imperfect

  1. che mi sciortisse
  2. che ti ti sciortisci
  3. che lê o/a sciortisse
  4. che niatri sciortiscimo
  5. che viatri sciortisci
  6. che liatri sciortissan

Conditional

  1. mi sciortieiva/sciortiæ
  2. ti ti sciortiësci
  3. o/a sciortieiva/sciortiæ
  4. niatri sciortiëscimo
  5. viatri sciortiësci
  6. liatri sciortieivan/sciortiæn

Imperative

  1. sciòrti ti!
  2. sciortimmo niatri!
  3. sciortî viatri!

Past participle

  1. m. s. sciortio
  2. m. p. sciortii
  3. f. s. sciortia
  4. f. p. sciortie

Gerund

  1. sciortindo