DEIZE
Italian-Ligurian (Genoese) dictionary
appesantire
v. tr.
-
rendere più pesante aggravâ
[aɡraˈvaː] carregâ
[kareˈɡaː] non appesantire la valigia con cose inutili!
no stâ à carregâ a valixe con de cöse che no servan à ninte!
-
intorpidire abbessî
[abeˈsiː] il pranzo abbondante mi ha appesantito
o disnâ abondante o m’à abbessio
appesantirsi
v. pron.
-
ingrassare vegnî grasso
[veˈɲiː ˈɡrasˑu] vegnî ciù grasso
[veˈɲiː ˈtʃy ˈɡrasˑu] dall’ultima volta che l’ho visto si è appesantito parecchio
da l’urtima vòtta che l’ò visto o l’é vegnuo ben ben ciù grasso
Coniugazioni
abbessî
Indicativo
Presente
- mi abbessiscio
- ti t’abbessisci
- lê o/a l’abbessisce
- niatri abbessimmo
- viatri abbessî
- liatri abbessiscian
Imperfetto
- mi abbessiva
- ti t’abbessivi
- lê o/a l’abbessiva
- niatri abbessivimo
- viatri abbessivi
- liatri abbessivan
Futuro
- mi abbessiò
- ti t’abbessiæ
- lê o/a l’abbessià
- niatri abbessiemo
- viatri abbessiei
- liatri abbessian
Congiuntivo
Presente
- che mi abbessisce
- che ti t’abbessisci
- che lê o/a l’abbessisce
- che niatri abbessimmo
- che viatri abbessî
- che liatri abbessiscian
Imperfetto
- che mi abbessisse
- che ti t’abbessisci
- che lê o/a l’abbessisse
- che niatri abbessiscimo
- che viatri abbessisci
- che liatri abbessissan
Condizionale
- mi abbessieiva/abbessiæ
- ti t’abbessiësci
- lê o/a l’abbessieiva/abbessiæ
- niatri abbessiëscimo
- viatri abbessiësci
- liatri abbessieivan/abbessiæn
Imperativo
- abbessisci ti!
- abbessimmo niatri!
- abbessî viatri!
Participio passato
- m. s. abbessio
- m. p. abbessii
- f. s. abbessia
- f. p. abbessie
Gerundio
- abbessindo
aggravâ
Indicativo
Presente
- mi aggravo
- ti t’aggravi
- lê o/a l’aggrava
- niatri aggravemmo
- viatri aggravæ
- liatri aggravan
Imperfetto
- mi aggravava
- ti t’aggravavi
- lê o/a l’aggravava
- niatri aggravavimo
- viatri aggravavi
- liatri aggravavan
Futuro
- mi aggraviò
- ti t’aggraviæ
- lê o/a l’aggravià
- niatri aggraviemo
- viatri aggraviei
- liatri aggravian
Congiuntivo
Presente
- che mi aggrave
- che ti t’aggravi
- che lê o/a l’aggrave
- che niatri aggravemmo
- che viatri aggravæ
- che liatri aggravan
Imperfetto
- che mi aggravesse
- che ti t’aggravesci
- che lê o/a l’aggravesse
- che niatri aggravescimo
- che viatri aggravesci
- che liatri aggravessan
Condizionale
- mi aggravieiva/aggraviæ
- ti t’aggraviësci
- lê o/a l’aggravieiva/aggraviæ
- niatri aggraviëscimo
- viatri aggraviësci
- liatri aggravieivan/aggraviæn
Imperativo
- aggrava ti!
- aggravemmo niatri!
- aggravæ viatri!
Participio passato
- m. s. aggravou
- m. p. aggravæ
- f. s. aggravâ
- f. p. aggravæ
Gerundio
- aggravando
carregâ
Indicativo
Presente
- mi carrego
- ti ti carreghi
- lê o/a carrega
- niatri carreghemmo
- viatri carregæ
- liatri carregan
Imperfetto
- mi carregava
- ti ti carregavi
- lê o/a carregava
- niatri carregavimo
- viatri carregavi
- liatri carregavan
Futuro
- mi carreghiò
- ti ti carreghiæ
- lê o/a carreghià
- niatri carreghiemo
- viatri carreghiei
- liatri carreghian
Congiuntivo
Presente
- che mi carreghe
- che ti ti carreghi
- che lê o/a carreghe
- che niatri carreghemmo
- che viatri carregæ
- che liatri carregan
Imperfetto
- che mi carreghesse
- che ti ti carreghesci
- che lê o/a carreghesse
- che niatri carreghescimo
- che viatri carreghesci
- che liatri carreghessan
Condizionale
- mi carreghieiva/carreghiæ
- ti ti carreghiësci
- lê o/a carreghieiva/carreghiæ
- niatri carreghiëscimo
- viatri carreghiësci
- liatri carreghieivan/carreghiæn
Imperativo
- carrega ti!
- carreghemmo niatri!
- carregæ viatri!
Participio passato
- m. s. carregou
- m. p. carregæ
- f. s. carregâ
- f. p. carregæ
Gerundio
- carregando
vegnî
Indicativo
Presente
- mi vëgno
- ti ti vëgni
- lê o/a vëgne/ven
- niatri vegnimmo
- viatri vegnî
- liatri vëgnan
Imperfetto
- mi vegniva
- ti ti vegnivi
- lê o/a vegniva
- niatri vegnivimo
- viatri vegnivi
- liatri vegnivan
Futuro
- mi vegniò
- ti ti vegniæ
- lê o/a vegnià
- niatri vegniemo
- viatri vegniei
- liatri vegnian
Congiuntivo
Presente
- che mi vëgne
- che ti ti vëgni
- che lê o/a vëgne
- che niatri vegnimmo
- che viatri vegnî
- che liatri vëgnan
Imperfetto
- che mi vegnisse
- che ti ti vegnisci
- che lê o/a vegnisse
- che niatri vegniscimo
- che viatri vegnisci
- che liatri vegnissan
Condizionale
- mi vegnieiva/vegniæ
- ti ti vegniësci
- lê o/a vegnieiva/vegniæ
- niatri vegniëscimo
- viatri vegniësci
- liatri vegnieivan/vegniæn
Imperativo
- vëgni ti!
- vegnimmo niatri!
- vegnî viatri!
Participio passato
- m. s. vegnuo
- m. p. vegnui
- f. s. vegnua
- f. p. vegnue
Gerundio
- vegnindo