Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

appoggiare

tr.v.
  1. posare qcs. sopra a qcs. altro

    appösâ [apɔːˈzaː]

    Examples

    dove l’hai appoggiata la pentola?

    donde ti l’æ appösâ a pugnatta?

    ho appoggiato le chiavi sul mobile dell’ingresso

    ò appösou e ciave in sciô mòbile de l’intrâ

  2. mettere qcs. contro un sostegno

    arrembâ [areŋˈbaː]

    Examples

    La vedi la scala? È appoggiata alla parete!

    Ti â veddi a scâ? A l’é arrembâ a-a miagia!

    appoggia la bici contro la ringhiera

    arremba a biçicletta contra a ringhea

  3. favorire

    arrembâ [areŋˈbaː]

    sostegnî [susteˈɲiː]

    Examples

    nessuno ha voluto appoggiare il suo progetto

    nisciun l’à vosciuo arrembâ o seu progetto

intr.v.
  1. essere posato su qcs.

    ëse appösou [ˈeːse apɔːˈzɔw]

    arrezise [aˈrezise]

    Examples

    l’edificio appoggia su una roccia

    o palaçio o l’é appösou in sce un scheuggio

    il ponte poggia su pilastri di cemento

    o ponte o s’arreze in sce di pillastri de ciumento

appoggiarsi

pron.v.
  1. reggersi a qcs. o qcn.

    arrembâse [areŋˈbaːse]

    arrezise [aˈrezise]

    Examples

    l’atleta si è appoggiato al compagno dopo la gara

    l’atleta o s’é arrembou a-o compagno dòppo a competiçion

Conjugations

appösâ

Past part. appösou

Ger. appösando

Ind.
Pres.
  1. mi appöso
  2. ti t’appösi
  3. lê o/a l’appösa
  4. niatri appösemmo
  5. viatri appösæ
  6. lô appösan
Impf.
  1. mi appösava
  2. ti t’appösavi
  3. lê o/a l’appösava
  4. niatri appösavimo
  5. viatri appösavi
  6. lô appösavan
Fut.
  1. mi appösiò
  2. ti t’appösiæ
  3. lê o/a l’appösià
  4. niatri appösiemo
  5. viatri appösiei
  6. lô appösian
Subj.
Pres.
  1. che mi appöse
  2. che ti t’appösi
  3. che lê o/a l’appöse
  4. che niatri appösemmo
  5. che viatri appösæ
  6. che lô appösan
Impf.
  1. che mi appösesse
  2. che ti t’appösesci
  3. che lê o/a l’appösesse
  4. che niatri appösescimo
  5. che viatri appösesci
  6. che lô appösessan
Cond.
  1. mi appösieiva/appösiæ
  2. ti t’appösiësci
  3. lê o/a l’appösieiva/appösiæ
  4. niatri appösiëscimo
  5. viatri appösiësci
  6. lô appösieivan/appösiæn
Imper.
  1. appösa ti
  2. ch’o/a l’appöse lê
  3. appösemmo niatri
  4. appösæ viatri
  5. appösan lô
arrembâ

Past part. arrembou

Ger. arrembando

Ind.
Pres.
  1. mi arrembo
  2. ti t’arrembi
  3. lê o/a l’arremba
  4. niatri arrembemmo
  5. viatri arrembæ
  6. lô arremban
Impf.
  1. mi arrembava
  2. ti t’arrembavi
  3. lê o/a l’arrembava
  4. niatri arrembavimo
  5. viatri arrembavi
  6. lô arrembavan
Fut.
  1. mi arrembiò
  2. ti t’arrembiæ
  3. lê o/a l’arrembià
  4. niatri arrembiemo
  5. viatri arrembiei
  6. lô arrembian
Subj.
Pres.
  1. che mi arrembe
  2. che ti t’arrembi
  3. che lê o/a l’arrembe
  4. che niatri arrembemmo
  5. che viatri arrembæ
  6. che lô arremban
Impf.
  1. che mi arrembesse
  2. che ti t’arrembesci
  3. che lê o/a l’arrembesse
  4. che niatri arrembescimo
  5. che viatri arrembesci
  6. che lô arrembessan
Cond.
  1. mi arrembieiva/arrembiæ
  2. ti t’arrembiësci
  3. lê o/a l’arrembieiva/arrembiæ
  4. niatri arrembiëscimo
  5. viatri arrembiësci
  6. lô arrembieivan/arrembiæn
Imper.
  1. arremba ti
  2. ch’o/a l’arrembe lê
  3. arrembemmo niatri
  4. arrembæ viatri
  5. arremban lô
arreze

Past part. arrezzuo

Ger. arrezzendo

Ind.
Pres.
  1. mi arrezo
  2. ti t’arrezi
  3. lê o/a l’arreze
  4. niatri arrezzemmo
  5. viatri arrezzei
  6. lô arrezan
Impf.
  1. mi arrezzeiva
  2. ti t’arrezzeivi
  3. lê o/a l’arrezzeiva
  4. niatri arrezzeivimo
  5. viatri arrezzeivi
  6. lô arrezzeivan
Fut.
  1. mi arrezziò
  2. ti t’arrezziæ
  3. lê o/a l’arrezzià
  4. niatri arrezziemo
  5. viatri arrezziei
  6. lô arrezzian
Subj.
Pres.
  1. che mi arreze
  2. che ti t’arrezi
  3. che lê o/a l’arreze
  4. che niatri arrezzemmo
  5. che viatri arrezzei
  6. che lô arrezan
Impf.
  1. che mi arrezzesse
  2. che ti t’arrezzesci
  3. che lê o/a l’arrezzesse
  4. che niatri arrezzescimo
  5. che viatri arrezzesci
  6. che lô arrezzessan
Cond.
  1. mi arrezzieiva/arrezziæ
  2. ti t’arrezziësci
  3. lê o/a l’arrezzieiva/arrezziæ
  4. niatri arrezziëscimo
  5. viatri arrezziësci
  6. lô arrezzieivan/arrezziæn
Imper.
  1. arrezi ti
  2. ch’o/a l’arreze lê
  3. arrezzemmo niatri
  4. arrezzei viatri
  5. arrezan lô
sostegnî

Past part. sostegnuo

Ger. sostegnindo

Ind.
Pres.
  1. mi sostëgno
  2. ti ti sostëgni
  3. lê o/a sostëgne
  4. niatri sostegnimmo
  5. viatri sostegnî
  6. lô sostëgnan
Impf.
  1. mi sostegniva
  2. ti ti sostegnivi
  3. lê o/a sostegniva
  4. niatri sostegnivimo
  5. viatri sostegnivi
  6. lô sostegnivan
Fut.
  1. mi sostegniò
  2. ti ti sostegniæ
  3. lê o/a sostegnià
  4. niatri sostegniemo
  5. viatri sostegniei
  6. lô sostegnian
Subj.
Pres.
  1. che mi sostëgne
  2. che ti ti sostëgni
  3. che lê o/a sostëgne
  4. che niatri sostegnimmo
  5. che viatri sostegnî
  6. che lô sostëgnan
Impf.
  1. che mi sostegnisse
  2. che ti ti sostegnisci
  3. che lê o/a sostegnisse
  4. che niatri sostegniscimo
  5. che viatri sostegnisci
  6. che lô sostegnissan
Cond.
  1. mi sostegnieiva/sostegniæ
  2. ti ti sostegniësci
  3. lê o/a sostegnieiva/sostegniæ
  4. niatri sostegniëscimo
  5. viatri sostegniësci
  6. lô sostegnieivan/sostegniæn
Imper.
  1. sostëgni ti
  2. ch’o/a sostëgne lê
  3. sostegnimmo niatri
  4. sostegnî viatri
  5. sostëgnan lô