Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

appoggiare

v. tr.
  1. posare qcs. sopra a qcs. altro

    pösâ [pɔːˈsaː] (var. appösâ)

    dove l’hai appoggiata la pentola?

    donde ti l’æ appösâ a pugnatta?

    ho appoggiato le chiavi sul mobile dell’ingresso

    ò pösou e ciave in sciô mòbile de l’intrâ

  2. mettere qcs. contro un sostegno

    arrembâ [areŋˈbaː]

    La vedi la scala? È appoggiata alla parete!

    Ti â veddi a scâ? A l’é arrembâ a-a miagia!

    appoggia la bici contro la ringhiera

    arremba a biçicletta contra a ringhea

  3. favorire

    arrembâ [areŋˈbaː]

    sostegnî [susteˈɲiː]

    nessuno ha voluto appoggiare il suo progetto

    nisciun l’à vosciuo arrembâ o seu progetto

v. intr.
  1. essere posto su qcs., reggersi

    arrezise [aˈreːzise]

    ëse pösou [ˈeːse pɔːˈsɔu̯] (var. ëse appösou)1

    ëse arrembou [ˈeːse areŋˈbɔu̯] ~ [ˈeːsa‿areŋˈbɔu̯]

    il ponte poggia su pilastri di cemento

    o ponte o s’arreze in sce di pillastri de ciumento

    l’edificio appoggia su una roccia

    o palaçio o s’arreze in sce un scheuggio

appoggiarsi

v. pron.
  1. reggersi a qcs. o qcn.

    arrembâse [areŋˈbaːse]

    arrezise [aˈreːzise]

    l’atleta si è appoggiato al compagno dopo la gara

    l’atleta o s’é arrembou a-o compagno dòppo a competiçion

Per saperne di più

1. Prostesi di [a]- in verbi e sostantivi

In genovese è particolarmente frequente la prostesi – cioè l’aggiunta in posizione iniziale – di una vocale [a]- in molte forme verbali. Questi verbi possono quindi presentarsi in doppia forma, ad esempio: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “ricordare”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “usare”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “levare, togliere”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “guardare”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “raccogliere”. Sebbene in origine questo fenomeno potesse forse avere funzione intensificativa, nella pratica entrambe le forme – con o senza la vocale iniziale – sono equivalenti e non comportano alcuna variazione di significato. Il fenomeno riguarda anche alcuni sostantivi deverbali, come arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “ricordo”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “smacchiatore” o arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “raccolta”. Anche in questi casi, di norma le due forme non implicano differenze di significato. Nel DEIZE, le forme con o senza prostesi di [a]- sono lemmatizzate nella forma ritenuta più frequente nell’uso generale.

Coniugazioni

arrembâ

Indicativo

Presente

  1. mi arrembo
  2. ti t’arrembi
  3. o/a l’arremba
  4. niatri arrembemmo
  5. viatri arrembæ
  6. liatri arremban

Imperfetto

  1. mi arrembava
  2. ti t’arrembavi
  3. o/a l’arrembava
  4. niatri arrembavimo
  5. viatri arrembavi
  6. liatri arrembavan

Futuro

  1. mi arrembiò
  2. ti t’arrembiæ
  3. o/a l’arrembià
  4. niatri arrembiemo
  5. viatri arrembiei
  6. liatri arrembian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi arrembe
  2. che ti t’arrembi
  3. che lê o/a l’arrembe
  4. che niatri arrembemmo
  5. che viatri arrembæ
  6. che liatri arremban

Imperfetto

  1. che mi arrembesse
  2. che ti t’arrembesci
  3. che lê o/a l’arrembesse
  4. che niatri arrembescimo
  5. che viatri arrembesci
  6. che liatri arrembessan

Condizionale

  1. mi arrembieiva/arrembiæ
  2. ti t’arrembiësci
  3. o/a l’arrembieiva/arrembiæ
  4. niatri arrembiëscimo
  5. viatri arrembiësci
  6. liatri arrembieivan/arrembiæn

Imperativo

  1. arremba ti!
  2. arrembemmo niatri!
  3. arrembæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. arrembou
  2. m. p. arrembæ
  3. f. s. arrembâ
  4. f. p. arrembæ

Gerundio

  1. arrembando
arreze

Indicativo

Presente

  1. mi arrezo
  2. ti t’arrezi
  3. o/a l’arreze
  4. niatri arrezzemmo
  5. viatri arrezzei
  6. liatri arrezan

Imperfetto

  1. mi arrezzeiva
  2. ti t’arrezzeivi
  3. o/a l’arrezzeiva
  4. niatri arrezzeivimo
  5. viatri arrezzeivi
  6. liatri arrezzeivan

Futuro

  1. mi arrezziò
  2. ti t’arrezziæ
  3. o/a l’arrezzià
  4. niatri arrezziemo
  5. viatri arrezziei
  6. liatri arrezzian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi arreze
  2. che ti t’arrezi
  3. che lê o/a l’arreze
  4. che niatri arrezzemmo
  5. che viatri arrezzei
  6. che liatri arrezan

Imperfetto

  1. che mi arrezzesse
  2. che ti t’arrezzesci
  3. che lê o/a l’arrezzesse
  4. che niatri arrezzescimo
  5. che viatri arrezzesci
  6. che liatri arrezzessan

Condizionale

  1. mi arrezzieiva/arrezziæ
  2. ti t’arrezziësci
  3. o/a l’arrezzieiva/arrezziæ
  4. niatri arrezziëscimo
  5. viatri arrezziësci
  6. liatri arrezzieivan/arrezziæn

Imperativo

  1. arrezi ti!
  2. arrezzemmo niatri!
  3. arrezzei viatri!

Participio passato

  1. m. s. arrezzuo
  2. m. p. arrezzui
  3. f. s. arrezzua
  4. f. p. arrezzue

Gerundio

  1. arrezzendo
ëse

Indicativo

Presente

  1. mi son
  2. ti t’ê
  3. o/a l’é
  4. niatri semmo
  5. viatri sei
  6. liatri en/son

Imperfetto

  1. mi ea
  2. ti t’ëi
  3. o/a l’ea
  4. niatri eimo/emo
  5. viatri ëi
  6. liatri ean

Futuro

  1. mi saiò
  2. ti ti saiæ
  3. o/a saià
  4. niatri saiemo
  5. viatri saiei
  6. liatri saian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi segge
  2. che ti ti seggi
  3. che lê o/a segge/sæ
  4. che niatri seggimo/seggemmo
  5. che viatri seggei/seggiæ
  6. che liatri seggian

Imperfetto

  1. che mi fïse/foïse
  2. che ti ti fïsci/foïsci
  3. che lê o/a fïse/foïse
  4. che niatri fïscimo/foïscimo
  5. che viatri fïsci/foïsci
  6. che liatri fïsan/foïsan

Condizionale

  1. mi saieiva/saiæ
  2. ti ti saiësci
  3. o/a saieiva/saiæ
  4. niatri saiëscimo
  5. viatri saiësci
  6. liatri saieivan/saiæn

Imperativo

  1. seggi ti!
  2. seggimo niatri!
  3. seggei/seggiæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. stæto
  2. m. p. stæti
  3. f. s. stæta
  4. f. p. stæte

Gerundio

  1. essendo
pösâ

Indicativo

Presente

  1. mi pöso
  2. ti ti pösi
  3. o/a pösa
  4. niatri pösemmo
  5. viatri pösæ
  6. liatri pösan

Imperfetto

  1. mi pösava
  2. ti ti pösavi
  3. o/a pösava
  4. niatri pösavimo
  5. viatri pösavi
  6. liatri pösavan

Futuro

  1. mi pösiò
  2. ti ti pösiæ
  3. o/a pösià
  4. niatri pösiemo
  5. viatri pösiei
  6. liatri pösian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi pöse
  2. che ti ti pösi
  3. che lê o/a pöse
  4. che niatri pösemmo
  5. che viatri pösæ
  6. che liatri pösan

Imperfetto

  1. che mi pösesse
  2. che ti ti pösesci
  3. che lê o/a pösesse
  4. che niatri pösescimo
  5. che viatri pösesci
  6. che liatri pösessan

Condizionale

  1. mi pösieiva/pösiæ
  2. ti ti pösiësci
  3. o/a pösieiva/pösiæ
  4. niatri pösiëscimo
  5. viatri pösiësci
  6. liatri pösieivan/pösiæn

Imperativo

  1. pösa ti!
  2. pösemmo niatri!
  3. pösæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. pösou
  2. m. p. pösæ
  3. f. s. pösâ
  4. f. p. pösæ

Gerundio

  1. pösando
sostegnî

Indicativo

Presente

  1. mi sostëgno
  2. ti ti sostëgni
  3. o/a sostëgne/sosten
  4. niatri sostegnimmo
  5. viatri sostegnî
  6. liatri sostëgnan

Imperfetto

  1. mi sostegniva
  2. ti ti sostegnivi
  3. o/a sostegniva
  4. niatri sostegnivimo
  5. viatri sostegnivi
  6. liatri sostegnivan

Futuro

  1. mi sostegniò
  2. ti ti sostegniæ
  3. o/a sostegnià
  4. niatri sostegniemo
  5. viatri sostegniei
  6. liatri sostegnian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi sostëgne
  2. che ti ti sostëgni
  3. che lê o/a sostëgne
  4. che niatri sostegnimmo
  5. che viatri sostegnî
  6. che liatri sostëgnan

Imperfetto

  1. che mi sostegnisse
  2. che ti ti sostegnisci
  3. che lê o/a sostegnisse
  4. che niatri sostegniscimo
  5. che viatri sostegnisci
  6. che liatri sostegnissan

Condizionale

  1. mi sostegnieiva/sostegniæ
  2. ti ti sostegniësci
  3. o/a sostegnieiva/sostegniæ
  4. niatri sostegniëscimo
  5. viatri sostegniësci
  6. liatri sostegnieivan/sostegniæn

Imperativo

  1. sostëgni ti!
  2. sostegnimmo niatri!
  3. sostegnî viatri!

Participio passato

  1. m. s. sostegnuo
  2. m. p. sostegnui
  3. f. s. sostegnua
  4. f. p. sostegnue

Gerundio

  1. sostegnindo

Declinazioni

m. s m. p f. s f. p
arrembou arrembæ arrembâ arrembæ
pösou pösæ pösâ pösæ
Even though you’re on the English version of the website, the DEIZE dictionary is an Italian-Ligurian dictionary – as such, the contents of these pages are written in Italian.