Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

cogliere

tr. v.
  1. prendere fiori, frutti, fronde o sim. da una pianta

    accheugge [aˈkødʒˑe]

    arrecheugge [areˈkødʒˑe] (var. recheugge)

    i bambini hanno colto l’uva matura dalla vite

    i figgeu an accuggeito l’uga meuia da-a vigna

  2. capire

    accapî [akaˈpiː] (var. capî)

    secondo me non ha colto il significato del discorso che le facevo

    mæ pai a no l’à accapio o scignificato do descorso che ghe fava

  3. afferrrare un’occasione, un’opportunità

    vaise (de qcs.) [ˈvajse]

    approfittâ (de qcs.) [aprufiˈtaː] (var. profittâ)

    ha colto l’occasione per parlare con la direttrice

    o s’é varsciuo de l’occaxon pe parlâ co-a direttoa

Multi-word expressions

Conjugations

accapî

Indicative

Present

  1. mi accapiscio
  2. ti t’accapisci
  3. lê o/a l’accapisce
  4. niatri accapimmo
  5. viatri accapî
  6. liatri accapiscian

Imperfect

  1. mi accapiva
  2. ti t’accapivi
  3. lê o/a l’accapiva
  4. niatri accapivimo
  5. viatri accapivi
  6. liatri accapivan

Future

  1. mi accapiò
  2. ti t’accapiæ
  3. lê o/a l’accapià
  4. niatri accapiemo
  5. viatri accapiei
  6. liatri accapian

Subjunctive

Present

  1. che mi accapisce
  2. che ti t’accapisci
  3. che lê o/a l’accapisce
  4. che niatri accapimmo
  5. che viatri accapî
  6. che liatri accapiscian

Imperfect

  1. che mi accapisse
  2. che ti t’accapisci
  3. che lê o/a l’accapisse
  4. che niatri accapiscimo
  5. che viatri accapisci
  6. che liatri accapissan

Conditional

  1. mi accapieiva/accapiæ
  2. ti t’accapiësci
  3. lê o/a l’accapieiva/accapiæ
  4. niatri accapiëscimo
  5. viatri accapiësci
  6. liatri accapieivan/accapiæn

Imperative

  1. accapisci ti!
  2. accapimmo niatri!
  3. accapî viatri!

Past participle

  1. m. s. accapio
  2. m. p. accapii
  3. f. s. accapia
  4. f. p. accapie

Gerund

  1. accapindo
accheugge

Indicative

Present

  1. mi accheuggio
  2. ti t’accheuggi
  3. lê o/a l’accheugge
  4. niatri accuggemmo
  5. viatri accuggei
  6. liatri accheuggian

Imperfect

  1. mi accuggeiva
  2. ti t’accuggeivi
  3. lê o/a l’accuggeiva
  4. niatri accuggeivimo
  5. viatri accuggeivi
  6. liatri accuggeivan

Future

  1. mi accuggiò
  2. ti t’accuggiæ
  3. lê o/a l’accuggià
  4. niatri accuggiemo
  5. viatri accuggiei
  6. liatri accuggian

Subjunctive

Present

  1. che mi accheugge
  2. che ti t’accheuggi
  3. che lê o/a l’accheugge
  4. che niatri accuggemmo
  5. che viatri accuggei
  6. che liatri accheuggian

Imperfect

  1. che mi accuggesse
  2. che ti t’accuggesci
  3. che lê o/a l’accuggesse
  4. che niatri accuggescimo
  5. che viatri accuggesci
  6. che liatri accuggessan

Conditional

  1. mi accuggieiva/accuggiæ
  2. ti t’accuggiësci
  3. lê o/a l’accuggieiva/accuggiæ
  4. niatri accuggiëscimo
  5. viatri accuggiësci
  6. liatri accuggieivan/accuggiæn

Imperative

  1. accheuggi ti!
  2. accuggemmo niatri!
  3. accuggei viatri!

Past participle

  1. m. s. accuggeito
  2. m. p. accuggeiti
  3. f. s. accuggeita
  4. f. p. accuggeite

Gerund

  1. accuggendo
approfittâ

Indicative

Present

  1. mi approfitto
  2. ti t’approfitti
  3. lê o/a l’approfitta
  4. niatri approfittemmo
  5. viatri approfittæ
  6. liatri approfittan

Imperfect

  1. mi approfittava
  2. ti t’approfittavi
  3. lê o/a l’approfittava
  4. niatri approfittavimo
  5. viatri approfittavi
  6. liatri approfittavan

Future

  1. mi approfittiò
  2. ti t’approfittiæ
  3. lê o/a l’approfittià
  4. niatri approfittiemo
  5. viatri approfittiei
  6. liatri approfittian

Subjunctive

Present

  1. che mi approfitte
  2. che ti t’approfitti
  3. che lê o/a l’approfitte
  4. che niatri approfittemmo
  5. che viatri approfittæ
  6. che liatri approfittan

Imperfect

  1. che mi approfittesse
  2. che ti t’approfittesci
  3. che lê o/a l’approfittesse
  4. che niatri approfittescimo
  5. che viatri approfittesci
  6. che liatri approfittessan

Conditional

  1. mi approfittieiva/approfittiæ
  2. ti t’approfittiësci
  3. lê o/a l’approfittieiva/approfittiæ
  4. niatri approfittiëscimo
  5. viatri approfittiësci
  6. liatri approfittieivan/approfittiæn

Imperative

  1. approfitta ti!
  2. approfittemmo niatri!
  3. approfittæ viatri!

Past participle

  1. m. s. approfittou
  2. m. p. approfittæ
  3. f. s. approfittâ
  4. f. p. approfittæ

Gerund

  1. approfittando
arrecheugge

Indicative

Present

  1. mi arrecheuggio
  2. ti t’arrecheuggi
  3. lê o/a l’arrecheugge
  4. niatri arrecuggemmo
  5. viatri arrecuggei
  6. liatri arrecheuggian

Imperfect

  1. mi arrecuggeiva
  2. ti t’arrecuggeivi
  3. lê o/a l’arrecuggeiva
  4. niatri arrecuggeivimo
  5. viatri arrecuggeivi
  6. liatri arrecuggeivan

Future

  1. mi arrecuggiò
  2. ti t’arrecuggiæ
  3. lê o/a l’arrecuggià
  4. niatri arrecuggiemo
  5. viatri arrecuggiei
  6. liatri arrecuggian

Subjunctive

Present

  1. che mi arrecheugge
  2. che ti t’arrecheuggi
  3. che lê o/a l’arrecheugge
  4. che niatri arrecuggemmo
  5. che viatri arrecuggei
  6. che liatri arrecheuggian

Imperfect

  1. che mi arrecuggesse
  2. che ti t’arrecuggesci
  3. che lê o/a l’arrecuggesse
  4. che niatri arrecuggescimo
  5. che viatri arrecuggesci
  6. che liatri arrecuggessan

Conditional

  1. mi arrecuggieiva/arrecuggiæ
  2. ti t’arrecuggiësci
  3. lê o/a l’arrecuggieiva/arrecuggiæ
  4. niatri arrecuggiëscimo
  5. viatri arrecuggiësci
  6. liatri arrecuggieivan/arrecuggiæn

Imperative

  1. arrecheuggi ti!
  2. arrecuggemmo niatri!
  3. arrecuggei viatri!

Past participle

  1. m. s. arrecuggeito
  2. m. p. arrecuggeiti
  3. f. s. arrecuggeita
  4. f. p. arrecuggeite

Gerund

  1. arrecuggendo
vai

Indicative

Present

  1. mi vao
  2. ti ti väi
  3. lê o/a
  4. niatri vaimmo/vaimo
  5. viatri vai
  6. liatri van

Imperfect

  1. mi vaiva
  2. ti ti vaivi
  3. lê o/a vaiva
  4. niatri vaivimo
  5. viatri vaivi
  6. liatri vaivan

Future

  1. mi varriò
  2. ti ti varriæ
  3. lê o/a varrià
  4. niatri varriemo
  5. viatri varriei
  6. liatri varrian

Subjunctive

Present

  1. che mi vagge
  2. che ti ti vaggi
  3. che lê o/a vagge
  4. che niatri vaggemmo/vaggimo
  5. che viatri vaggei
  6. che liatri vaggian

Imperfect

  1. che mi vaise
  2. che ti ti vaisci
  3. che lê o/a vaise
  4. che niatri vaiscimo
  5. che viatri vaisci
  6. che liatri vaisan

Conditional

  1. mi varrieiva/varriæ
  2. ti ti varriësci
  3. lê o/a varrieiva/varriæ
  4. niatri varriëscimo
  5. viatri varriësci
  6. liatri varrieivan/varriæn

Imperative

  1. vaggi ti!
  2. vaggemmo/vaggimo niatri!
  3. vaggei viatri!

Past participle

  1. m. s. varsciuo
  2. m. p. varsciui
  3. f. s. varsciua
  4. f. p. varsciue

Gerund

  1. vaindo