Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

intendere

tr. v.
  1. comprendere il significato di qcs.

    intende [iŋˈteŋde]

    accapî [akaˈpiː] (var. capî)1

    non ho ben inteso quello che hai detto

    no ò ben inteiso quello che t’æ dito

  2. avere intenzione di fare qcs.

    voei [ˈvwej]

    intende [iŋˈteŋde]

    intendo scriverle una lettera per scusarmi

    veuggio scrivighe unna lettia pe ciammâghe scuse

  3. voler dire

    voei dî [ˈvwej ˈdiː]

    intende [iŋˈteŋde]

    secondo me non hanno capito quello che intendevo

    mæ pai no an accapio quello che voeiva dî

intendersi

pron. v.
  1. capirsi reciprocamente

    accapîse [akaˈpiːse] (var. capîse)1

    intendise [iŋˈteŋdise]

    si erano guardati negli occhi e si erano intesi all’istante

    s’ean ammiæ inti euggi e s’ean accapii de ficco

  2. mettersi d’accordo

    accordâse [akurˈdaːse]

    intendise [iŋˈteŋdise]

    alla fine si sono intesi sul prezzo

    in sciâ fin s’en accordæ in sciô prexo

  3. avere esperienza

    accapîsene [akaˈpiːsene]

    intendisene [iŋˈteŋdisene]

    non me ne intendo di motori, mi spiace!

    no me n’accapiscio de motoî, me rincresce!

intendersela

procompl. v.
  1. mettersi d’accordo segretamente

    intendisela [iŋˈteŋdisela]

    i due colleghi se l’erano intesa in segreto prima della riunione

    i doî colleghi se l’ean inteisa in segretto primma da reunion

  2. avere una relazione romantica

    parlâse [parˈlaːse]

    fâsela [ˈfaːsela]

    intendisela [iŋˈteŋdisela]

    mi hanno detto che se l’intende con una donna sposata

    m’an dito ch’o parla con unna dònna za sposâ

Learn more

1. Prothesis of [a]- in verbs and nouns

In Genoese, the prothesis – that is, the addition in initial position – of a vowel [a]- is particularly frequent in many verbal forms. These verbs may therefore occur in double form, for example: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “to remember”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “to use”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “to remove, take away”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “to look”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “to gather, collect”. Although this phenomenon may originally have had an intensifying function, in practice both forms—with or without the initial vowel—are equivalent and entail no difference in meaning. The phenomenon also affects some deverbal nouns, such as arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “memory”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “stain remover”, or arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “collection”. In these cases as well, the two forms normally do not imply any difference in meaning. In DEIZE, forms with or without [a]- prothesis are lemmatized under the variant considered most frequent in general usage.

Conjugations

accapî

Indicative

Present

  1. mi accapiscio
  2. ti t’accapisci
  3. o/a l’accapisce
  4. niatri accapimmo
  5. viatri accapî
  6. liatri accapiscian

Imperfect

  1. mi accapiva
  2. ti t’accapivi
  3. o/a l’accapiva
  4. niatri accapivimo
  5. viatri accapivi
  6. liatri accapivan

Future

  1. mi accapiò
  2. ti t’accapiæ
  3. o/a l’accapià
  4. niatri accapiemo
  5. viatri accapiei
  6. liatri accapian

Subjunctive

Present

  1. che mi accapisce
  2. che ti t’accapisci
  3. che lê o/a l’accapisce
  4. che niatri accapimmo
  5. che viatri accapî
  6. che liatri accapiscian

Imperfect

  1. che mi accapisse
  2. che ti t’accapisci
  3. che lê o/a l’accapisse
  4. che niatri accapiscimo
  5. che viatri accapisci
  6. che liatri accapissan

Conditional

  1. mi accapieiva/accapiæ
  2. ti t’accapiësci
  3. o/a l’accapieiva/accapiæ
  4. niatri accapiëscimo
  5. viatri accapiësci
  6. liatri accapieivan/accapiæn

Imperative

  1. accapisci ti!
  2. accapimmo niatri!
  3. accapî viatri!

Past participle

  1. m. s. accapio
  2. m. p. accapii
  3. f. s. accapia
  4. f. p. accapie

Gerund

  1. accapindo
accordâ

Indicative

Present

  1. mi accòrdo
  2. ti t’accòrdi
  3. o/a l’accòrda
  4. niatri accordemmo
  5. viatri accordæ
  6. liatri accòrdan

Imperfect

  1. mi accordava
  2. ti t’accordavi
  3. o/a l’accordava
  4. niatri accordavimo
  5. viatri accordavi
  6. liatri accordavan

Future

  1. mi accordiò
  2. ti t’accordiæ
  3. o/a l’accordià
  4. niatri accordiemo
  5. viatri accordiei
  6. liatri accordian

Subjunctive

Present

  1. che mi accòrde
  2. che ti t’accòrdi
  3. che lê o/a l’accòrde
  4. che niatri accordemmo
  5. che viatri accordæ
  6. che liatri accòrdan

Imperfect

  1. che mi accordesse
  2. che ti t’accordesci
  3. che lê o/a l’accordesse
  4. che niatri accordescimo
  5. che viatri accordesci
  6. che liatri accordessan

Conditional

  1. mi accordieiva/accordiæ
  2. ti t’accordiësci
  3. o/a l’accordieiva/accordiæ
  4. niatri accordiëscimo
  5. viatri accordiësci
  6. liatri accordieivan/accordiæn

Imperative

  1. accòrda ti!
  2. accordemmo niatri!
  3. accordæ viatri!

Past participle

  1. m. s. accordou
  2. m. p. accordæ
  3. f. s. accordâ
  4. f. p. accordæ

Gerund

  1. accordando

Indicative

Present

  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri
  6. liatri fan

Imperfect

  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. liatri favan/faxeivan

Future

  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. liatri faian

Subjunctive

Present

  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri
  6. che liatri fassan

Imperfect

  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che liatri fessan

Conditional

  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. liatri faieivan/faiæn

Imperative

  1. fanni ti!
  2. femmo niatri!
  3. viatri!

Past participle

  1. m. s. fæto
  2. m. p. fæti
  3. f. s. fæta
  4. f. p. fæte

Gerund

  1. fando/faxendo
intende

Indicative

Present

  1. mi intendo
  2. ti t’intendi
  3. o/a l’intende
  4. niatri intendemmo
  5. viatri intendei
  6. liatri intendan

Imperfect

  1. mi intendeiva
  2. ti t’intendeivi
  3. o/a l’intendeiva
  4. niatri intendeivimo
  5. viatri intendeivi
  6. liatri intendeivan

Future

  1. mi intendiò
  2. ti t’intendiæ
  3. o/a l’intendià
  4. niatri intendiemo
  5. viatri intendiei
  6. liatri intendian

Subjunctive

Present

  1. che mi intende
  2. che ti t’intendi
  3. che lê o/a l’intende
  4. che niatri intendemmo
  5. che viatri intendei
  6. che liatri intendan

Imperfect

  1. che mi intendesse
  2. che ti t’intendesci
  3. che lê o/a l’intendesse
  4. che niatri intendescimo
  5. che viatri intendesci
  6. che liatri intendessan

Conditional

  1. mi intendieiva/intendiæ
  2. ti t’intendiësci
  3. o/a l’intendieiva/intendiæ
  4. niatri intendiëscimo
  5. viatri intendiësci
  6. liatri intendieivan/intendiæn

Imperative

  1. intendi ti!
  2. intendemmo niatri!
  3. intendei viatri!

Past participle

  1. m. s. inteiso
  2. m. p. inteixi
  3. f. s. inteisa
  4. f. p. inteise

Gerund

  1. intendendo
parlâ

Indicative

Present

  1. mi parlo
  2. ti ti parli
  3. o/a parla
  4. niatri parlemmo
  5. viatri parlæ
  6. liatri parlan

Imperfect

  1. mi parlava
  2. ti ti parlavi
  3. o/a parlava
  4. niatri parlavimo
  5. viatri parlavi
  6. liatri parlavan

Future

  1. mi parliò
  2. ti ti parliæ
  3. o/a parlià
  4. niatri parliemo
  5. viatri parliei
  6. liatri parlian

Subjunctive

Present

  1. che mi parle
  2. che ti ti parli
  3. che lê o/a parle
  4. che niatri parlemmo
  5. che viatri parlæ
  6. che liatri parlan

Imperfect

  1. che mi parlesse
  2. che ti ti parlesci
  3. che lê o/a parlesse
  4. che niatri parlescimo
  5. che viatri parlesci
  6. che liatri parlessan

Conditional

  1. mi parlieiva/parliæ
  2. ti ti parliësci
  3. o/a parlieiva/parliæ
  4. niatri parliëscimo
  5. viatri parliësci
  6. liatri parlieivan/parliæn

Imperative

  1. parla ti!
  2. parlemmo niatri!
  3. parlæ viatri!

Past participle

  1. m. s. parlou
  2. m. p. parlæ
  3. f. s. parlâ
  4. f. p. parlæ

Gerund

  1. parlando
voei

Indicative

Present

  1. mi veuggio
  2. ti ti veu
  3. o/a veu
  4. niatri voemmo/voemo
  5. viatri voei
  6. liatri veuan

Imperfect

  1. mi voeiva
  2. ti ti voeivi
  3. o/a voeiva
  4. niatri voeivimo
  5. viatri voeivi
  6. liatri voeivan

Future

  1. mi vorriò
  2. ti ti vorriæ
  3. o/a vorrià
  4. niatri vorriemo
  5. viatri vorriei
  6. liatri vorrian

Subjunctive

Present

  1. che mi veugge
  2. che ti ti veuggi
  3. che lê o/a veugge
  4. che niatri voemmo/voemo
  5. che viatri voei
  6. che liatri veuggian

Imperfect

  1. che mi voesse/voëse
  2. che ti ti voesci/voësci
  3. che lê o/a voesse/voëse
  4. che niatri voescimo/voëscimo
  5. che viatri voesci/voësci
  6. che liatri voessan/voësan

Conditional

  1. mi vorrieiva/vorriæ
  2. ti ti vorriësci
  3. o/a vorrieiva/vorriæ
  4. niatri vorriëscimo
  5. viatri vorriësci
  6. liatri vorrieivan/vorriæn

Imperative

  1. veuggi ti!
  2. voemmo/voemo niatri!
  3. voei viatri!

Past participle

  1. m. s. vosciuo
  2. m. p. vosciui
  3. f. s. vosciua
  4. f. p. vosciue

Gerund

  1. voendo