DEIZE
preparare
-
predisporre, apparecchiare inandiâ
[inaŋˈdjaː] appægiâ
[apɛːˈdʒaː] (var. appaigiâ) allestî
[alesˈtiː] hanno preparato tutti gli attrezzi
an inandiou tutti i arneixi
-
elaborare inandiâ
[inaŋˈdjaː] preparâ
[prepaˈraː] il governo ha preparato un piano di emergenza
o governo o l’à inandiou un cian d’emergensa
-
organizzare ciò che è necessario ad un fine preparâ
[prepaˈraː] i nemici preparano un assalto
i nemixi preparan un assato
-
cucinare inandiâ
[inaŋˈdjaː] preparâ
[prepaˈraː] ci hanno preparato uno stufato di cinghiale
n’an inandiou un stuffou de pòrco sarvægo
-
far esercitare, addestrare preparâ
[prepaˈraː] fâ exerçitâ
[ˈfaː eʒersiˈtaː] addestrâ
[adesˈtraː] il caporale prepara i soldati alla guerra
o capoâ o l’addestra i sordatti pe-a guæra
la maestra prepara i bambini all’esame
a meistra a prepara i figgeu pe l’examme
prepararsi
-
accingersi inandiâse
[inaŋˈdjaːse] preparâse
[prepaˈraːse] mia sorella si sta preparando per uscire
mæ seu a l’é apreuvo à inandiâse pe sciortî
-
allenarsi, esercitarsi exerçitâse
[eʒɛrsiˈtaːse] ~ [eʒɛrtʃiˈtaːse]1,2 preparâse
[prepaˈraːse] allenâse
[aleˈnaːse] ci prepariamo assieme per l’esame?
s’exerçitemmo insemme pe l’examme?
Learn more
1. Replacement of -ç- with Italianizing -c-
Today it is quite frequent, especially in informal speech, to replace Genoese forms in -ç- with Italianizing ones in -c-. Thus, for example, the genuine form çentro [ˈseŋtru] “center” is replaced with the Italianism centro [ˈtʃeŋtru], çerto [ˈsɛːrtu] “certain” replaced with certo [ˈtʃɛːrtu], etc. In this dictionary, also in order to promote the recovery of genuine forms, those with -ç- are given, also considering that graphically they do not differ much from those which may occasionally have wider circulation, thus not creating reading difficulties even for those accustomed to the Italianized forms. In line with this approach, it was decided to transcribe and present with -ç- even those forms that in pronunciation, at least historically, presented the realization -[s]- as opposed to -[tʃ]- of Italianizing origin, such as proçesso [pruˈsɛsˑu] “process” as opposed to processo [pruˈtʃɛsˑu] or soçietæ [susjeˈtɛː] “society” as opposed to societæ [sutʃeˈtɛː], even though in general usage the affricate consonant pronunciation has now become standard; the same applies to borrowings from other languages such as biçicletta [bisiˈkletˑa] “bicycle” (< from French bicyclette [bisiˈklɛt]).
2. Replacement of -x- with -s- in word roots
Due to the influence of Italian, many semi-learned Genoese words that etymologically have -x- in their root, in the form in which they are historically attested or in spoken usage (such as analixi <span lanɡ="lij" class="lemma">aˈnaliʒi “analysis”, [crixi <ipaːˈkriːʒi] “crisis”, or exibî [eʒiˈbiː] “to exhibit”), tend to be replaced by a form with -s- (analisi [ˈkriːzi], esibî [eziˈbiː]). In this dictionary these words are generally given in their genuine form; Italianising variants are included only when they have long been attested in written usage as well and are now widespread in speech. Examples of words in which this consonant substitution tends to occur today are analixi [aˈnaliʒi] ~ analisi [aˈnalizi] “analysis”, crixi [ˈkriːʒi] ~ crisi [ˈkriːzi] “crisis”, exibî [eʒiˈbiː] ~ esibî [eziˈbiː] “to exhibit”, exigensa [eʒiˈdʒeŋsa] ~ esigensa [eziˈdʒeŋsa] “requirement”, exitâ [eʒiˈtaː] ~ esitâ [eziˈtaː] “to hesitate”, fixica [ˈfiːʒika] ~ fisica [ˈfiːzika] “physics”, incluxivo [iŋklyˈʒiːvu] ~ inclusivo [iŋklyˈziːvu] “inclusive”, or texi [ˈteːʒi] ~ tesi [ˈteːzi] “thesis”.
Conjugations
addestrâ
Indicative
Present
- mi addestro
- ti t’addestri
- lê o/a l’addestra
- niatri addestremmo
- viatri addestræ
- liatri addestran
Imperfect
- mi addestrava
- ti t’addestravi
- lê o/a l’addestrava
- niatri addestravimo
- viatri addestravi
- liatri addestravan
Future
- mi addestriò
- ti t’addestriæ
- lê o/a l’addestrià
- niatri addestriemo
- viatri addestriei
- liatri addestrian
Subjunctive
Present
- che mi addestre
- che ti t’addestri
- che lê o/a l’addestre
- che niatri addestremmo
- che viatri addestræ
- che liatri addestran
Imperfect
- che mi addestresse
- che ti t’addestresci
- che lê o/a l’addestresse
- che niatri addestrescimo
- che viatri addestresci
- che liatri addestressan
Conditional
- mi addestrieiva/addestriæ
- ti t’addestriësci
- lê o/a l’addestrieiva/addestriæ
- niatri addestriëscimo
- viatri addestriësci
- liatri addestrieivan/addestriæn
Imperative
- addestra ti!
- addestremmo niatri!
- addestræ viatri!
Past participle
- m. s. addestrou
- m. p. addestræ
- f. s. addestrâ
- f. p. addestræ
Gerund
- addestrando
allenâ
Indicative
Present
- mi alleno
- ti t’alleni
- lê o/a l’allena
- niatri allenemmo
- viatri allenæ
- liatri allenan
Imperfect
- mi allenava
- ti t’allenavi
- lê o/a l’allenava
- niatri allenavimo
- viatri allenavi
- liatri allenavan
Future
- mi alleniò
- ti t’alleniæ
- lê o/a l’allenià
- niatri alleniemo
- viatri alleniei
- liatri allenian
Subjunctive
Present
- che mi allene
- che ti t’alleni
- che lê o/a l’allene
- che niatri allenemmo
- che viatri allenæ
- che liatri allenan
Imperfect
- che mi allenesse
- che ti t’allenesci
- che lê o/a l’allenesse
- che niatri allenescimo
- che viatri allenesci
- che liatri allenessan
Conditional
- mi allenieiva/alleniæ
- ti t’alleniësci
- lê o/a l’allenieiva/alleniæ
- niatri alleniëscimo
- viatri alleniësci
- liatri allenieivan/alleniæn
Imperative
- allena ti!
- allenemmo niatri!
- allenæ viatri!
Past participle
- m. s. allenou
- m. p. allenæ
- f. s. allenâ
- f. p. allenæ
Gerund
- allenando
allestî
Indicative
Present
- mi allestiscio
- ti t’allestisci
- lê o/a l’allestisce
- niatri allestimmo
- viatri allestî
- liatri allestiscian
Imperfect
- mi allestiva
- ti t’allestivi
- lê o/a l’allestiva
- niatri allestivimo
- viatri allestivi
- liatri allestivan
Future
- mi allestiò
- ti t’allestiæ
- lê o/a l’allestià
- niatri allestiemo
- viatri allestiei
- liatri allestian
Subjunctive
Present
- che mi allestisce
- che ti t’allestisci
- che lê o/a l’allestisce
- che niatri allestimmo
- che viatri allestî
- che liatri allestiscian
Imperfect
- che mi allestisse
- che ti t’allestisci
- che lê o/a l’allestisse
- che niatri allestiscimo
- che viatri allestisci
- che liatri allestissan
Conditional
- mi allestieiva/allestiæ
- ti t’allestiësci
- lê o/a l’allestieiva/allestiæ
- niatri allestiëscimo
- viatri allestiësci
- liatri allestieivan/allestiæn
Imperative
- allestisci ti!
- allestimmo niatri!
- allestî viatri!
Past participle
- m. s. allestio
- m. p. allestii
- f. s. allestia
- f. p. allestie
Gerund
- allestindo
appægiâ
Indicative
Present
- mi appægio
- ti t’appægi
- lê o/a l’appægia
- niatri appægemmo
- viatri appægiæ
- liatri appægian
Imperfect
- mi appægiava
- ti t’appægiavi
- lê o/a l’appægiava
- niatri appægiavimo
- viatri appægiavi
- liatri appægiavan
Future
- mi appægiò
- ti t’appægiæ
- lê o/a l’appægià
- niatri appægiemo
- viatri appægiei
- liatri appægian
Subjunctive
Present
- che mi appæge
- che ti t’appægi
- che lê o/a l’appæge
- che niatri appægemmo
- che viatri appægiæ
- che liatri appægian
Imperfect
- che mi appægesse
- che ti t’appægesci
- che lê o/a l’appægesse
- che niatri appægescimo
- che viatri appægesci
- che liatri appægessan
Conditional
- mi appægieiva/appægiæ
- ti t’appægiësci
- lê o/a l’appægieiva/appægiæ
- niatri appægiëscimo
- viatri appægiësci
- liatri appægieivan/appægiæn
Imperative
- appægia ti!
- appægemmo niatri!
- appægiæ viatri!
Past participle
- m. s. appægiou
- m. p. appægiæ
- f. s. appægiâ
- f. p. appægiæ
Gerund
- appægiando
exerçitâ
Indicative
Present
- mi exerçito
- ti t’exerçiti
- lê o/a l’exerçita
- niatri exerçitemmo
- viatri exerçitæ
- liatri exerçitan
Imperfect
- mi exerçitava
- ti t’exerçitavi
- lê o/a l’exerçitava
- niatri exerçitavimo
- viatri exerçitavi
- liatri exerçitavan
Future
- mi exerçitiò
- ti t’exerçitiæ
- lê o/a l’exerçitià
- niatri exerçitiemo
- viatri exerçitiei
- liatri exerçitian
Subjunctive
Present
- che mi exerçite
- che ti t’exerçiti
- che lê o/a l’exerçite
- che niatri exerçitemmo
- che viatri exerçitæ
- che liatri exerçitan
Imperfect
- che mi exerçitesse
- che ti t’exerçitesci
- che lê o/a l’exerçitesse
- che niatri exerçitescimo
- che viatri exerçitesci
- che liatri exerçitessan
Conditional
- mi exerçitieiva/exerçitiæ
- ti t’exerçitiësci
- lê o/a l’exerçitieiva/exerçitiæ
- niatri exerçitiëscimo
- viatri exerçitiësci
- liatri exerçitieivan/exerçitiæn
Imperative
- exerçita ti!
- exerçitemmo niatri!
- exerçitæ viatri!
Past participle
- m. s. exerçitou
- m. p. exerçitæ
- f. s. exerçitâ
- f. p. exerçitæ
Gerund
- exerçitando
fâ
Indicative
Present
- mi fasso
- ti ti fæ
- lê o/a fa
- niatri femmo
- viatri fæ
- liatri fan
Imperfect
- mi fava/faxeiva
- ti ti favi/faxeivi
- lê o/a fava/faxeiva
- niatri favimo/faxeivimo
- viatri favi/faxeivi
- liatri favan/faxeivan
Future
- mi faiò
- ti ti faiæ
- lê o/a faià
- niatri faiemo
- viatri faiei
- liatri faian
Subjunctive
Present
- che mi fasse
- che ti ti fasci
- che lê o/a fasse
- che niatri femmo
- che viatri fæ
- che liatri fassan
Imperfect
- che mi fesse
- che ti ti fesci
- che lê o/a fesse
- che niatri fescimo
- che viatri fesci
- che liatri fessan
Conditional
- mi faieiva/faiæ
- ti ti faiësci
- lê o/a faieiva/faiæ
- niatri faiëscimo
- viatri faiësci
- liatri faieivan/faiæn
Imperative
- fanni ti!
- femmo niatri!
- fæ viatri!
Past participle
- m. s. fæto
- m. p. fæti
- f. s. fæta
- f. p. fæte
Gerund
- fando/faxendo
inandiâ
Indicative
Present
- mi inandio
- ti t’inandi
- lê o/a l’inandia
- niatri inandiemmo/inandiemo
- viatri inandiæ
- liatri inandian
Imperfect
- mi inandiava
- ti t’inandiavi
- lê o/a l’inandiava
- niatri inandiavimo
- viatri inandiavi
- liatri inandiavan
Future
- mi inandiò
- ti t’inandiæ
- lê o/a l’inandià
- niatri inandiemo
- viatri inandiei
- liatri inandian
Subjunctive
Present
- che mi inandie
- che ti t’inandi
- che lê o/a l’inandie
- che niatri inandiemmo/inandiemo
- che viatri inandiæ
- che liatri inandian
Imperfect
- che mi inandiesse
- che ti t’inandiesci
- che lê o/a l’inandiesse
- che niatri inandiescimo
- che viatri inandiesci
- che liatri inandiessan
Conditional
- mi inandieiva/inandiæ
- ti t’inandiësci
- lê o/a l’inandieiva/inandiæ
- niatri inandiëscimo
- viatri inandiësci
- liatri inandieivan/inandiæn
Imperative
- inandia ti!
- inandiemmo/inandiemo niatri!
- inandiæ viatri!
Past participle
- m. s. inandiou
- m. p. inandiæ
- f. s. inandiâ
- f. p. inandiæ
Gerund
- inandiando
preparâ
Indicative
Present
- mi preparo
- ti ti prepari
- lê o/a prepara
- niatri preparemmo
- viatri preparæ
- liatri preparan
Imperfect
- mi preparava
- ti ti preparavi
- lê o/a preparava
- niatri preparavimo
- viatri preparavi
- liatri preparavan
Future
- mi prepariò
- ti ti prepariæ
- lê o/a preparià
- niatri prepariemo
- viatri prepariei
- liatri preparian
Subjunctive
Present
- che mi prepare
- che ti ti prepari
- che lê o/a prepare
- che niatri preparemmo
- che viatri preparæ
- che liatri preparan
Imperfect
- che mi preparesse
- che ti ti preparesci
- che lê o/a preparesse
- che niatri preparescimo
- che viatri preparesci
- che liatri preparessan
Conditional
- mi preparieiva/prepariæ
- ti ti prepariësci
- lê o/a preparieiva/prepariæ
- niatri prepariëscimo
- viatri prepariësci
- liatri preparieivan/prepariæn
Imperative
- prepara ti!
- preparemmo niatri!
- preparæ viatri!
Past participle
- m. s. preparou
- m. p. preparæ
- f. s. preparâ
- f. p. preparæ
Gerund
- preparando