Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

rendere

tr. v.
  1. dare indietro qcs. a qcn.

    dâ inderê [ˈda ŋdeˈreː]

    rende [ˈreŋde]

    devo renderle il libro che mi ha imprestato due settimane fa

    beseugna che ghe dagghe inderê o libbro ch’a m’à impremuou che l’é doe settemañe

    ti renderò i soldi appena ricevo lo stipendio

    te daiò inderê i dinæ comme reçeivo o stipendio

  2. riportare qcs. a qcn., con enfasi su spostamento

    portâ inderê [purˈta ŋdeˈreː]

    rende [ˈreŋde]

    se il prodotto è difettoso, il cliente ha 30 giorni per restituirlo al negozio

    se o produto o l’é ammagagnou, a casaña a l’à 30 giorni pe portâlo inderê a-a butega

  3. riportare qcs. allo stato precedente

    dâ torna [ˈdaː ˈtuːrna]

    rende [ˈreŋde]

    la terapia sperimentale mi ha reso la memoria

    a terapia sperimentale a m’à dæto torna a memöia

  4. contraccambiare

    contracangiâ [kuŋtrakaŋˈdʒaː]

    rende [ˈreŋde]

    è stato così gentile che abbiamo voluto rendergli il favore

    o l’é stæto mai tanto aggaibou che emmo vosciuo contracangiâghe a cortexia

  5. dare rendita

    rende [ˈreŋde]

    frütâ [fryːˈtaː]

    l’investimento ha reso il dieci percento al netto dell’inflazione

    l’investimento o l’a reiso o dexe in sce çento a-o netto de l’inflaçion

  6. far diventare

    rende [ˈreŋde]

    fâ vegnî [ˈfaː veˈɲiː]

    la pioggia ha reso il terreno troppo fangoso per poter giocare a calcio

    l’ægua a l’à reiso o terren tròppo appätanou pe zugâ à ballon

    ultimamente lo stress lo ha reso irascibile

    de sti tempi o stress o l’à fæto vegnî rattelloso

pron. v.
  1. con valore di copula: venire a essere

    ëse [ˈeːse]

    rendise [ˈreŋdise]

    si è reso necessario adottare provvedimenti straordinari

    l’é stæto neçessäio piggiâ de mesue straordenäie

  2. fare in modo di essere

    rendise [ˈreŋdise]

    non vorrei rendermi antipatico facendo troppe domande

    no vorriæ rendime refuoso con fâ tròppe domande

Conjugations

contracangiâ

Indicative

Present

  1. mi contracangio
  2. ti ti contracangi
  3. o/a contracangia
  4. niatri contracangemmo
  5. viatri contracangiæ
  6. liatri contracangian

Imperfect

  1. mi contracangiava
  2. ti ti contracangiavi
  3. o/a contracangiava
  4. niatri contracangiavimo
  5. viatri contracangiavi
  6. liatri contracangiavan

Future

  1. mi contracangiò
  2. ti ti contracangiæ
  3. o/a contracangià
  4. niatri contracangiemo
  5. viatri contracangiei
  6. liatri contracangian

Subjunctive

Present

  1. che mi contracange
  2. che ti ti contracangi
  3. che lê o/a contracange
  4. che niatri contracangemmo
  5. che viatri contracangiæ
  6. che liatri contracangian

Imperfect

  1. che mi contracangesse
  2. che ti ti contracangesci
  3. che lê o/a contracangesse
  4. che niatri contracangescimo
  5. che viatri contracangesci
  6. che liatri contracangessan

Conditional

  1. mi contracangieiva/contracangiæ
  2. ti ti contracangiësci
  3. o/a contracangieiva/contracangiæ
  4. niatri contracangiëscimo
  5. viatri contracangiësci
  6. liatri contracangieivan/contracangiæn

Imperative

  1. contracangia ti!
  2. contracangemmo niatri!
  3. contracangiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. contracangiou
  2. m. p. contracangiæ
  3. f. s. contracangiâ
  4. f. p. contracangiæ

Gerund

  1. contracangiando

Indicative

Present

  1. mi daggo
  2. ti ti dæ
  3. o/a dà
  4. niatri demmo
  5. viatri
  6. liatri dan

Imperfect

  1. mi dava
  2. ti ti davi
  3. o/a dava
  4. niatri davimo
  5. viatri davi
  6. liatri davan

Future

  1. mi daiò
  2. ti ti daiæ
  3. o/a daià
  4. niatri daiemo
  5. viatri daiei
  6. liatri daian

Subjunctive

Present

  1. che mi dagghe
  2. che ti ti dagghi
  3. che lê o/a dagghe
  4. che niatri demmo
  5. che viatri
  6. che liatri daggan

Imperfect

  1. che mi desse
  2. che ti ti desci
  3. che lê o/a desse
  4. che niatri descimo
  5. che viatri desci
  6. che liatri dessan

Conditional

  1. mi daieiva/daiæ
  2. ti ti daiësci
  3. o/a daieiva/daiæ
  4. niatri daiëscimo
  5. viatri daiësci
  6. liatri daieivan/daiæn

Imperative

  1. danni ti!
  2. demmo niatri!
  3. viatri!

Past participle

  1. m. s. dæto
  2. m. p. dæti
  3. f. s. dæta
  4. f. p. dæte

Gerund

  1. dando
ëse

Indicative

Present

  1. mi son
  2. ti t’ê
  3. o/a l’é
  4. niatri semmo
  5. viatri sei
  6. liatri en/son

Imperfect

  1. mi ea
  2. ti t’ëi
  3. o/a l’ea
  4. niatri eimo/emo
  5. viatri ëi
  6. liatri ean

Future

  1. mi saiò
  2. ti ti saiæ
  3. o/a saià
  4. niatri saiemo
  5. viatri saiei
  6. liatri saian

Subjunctive

Present

  1. che mi segge
  2. che ti ti seggi
  3. che lê o/a segge/sæ
  4. che niatri seggimo/seggemmo
  5. che viatri seggei/seggiæ
  6. che liatri seggian

Imperfect

  1. che mi fïse/foïse
  2. che ti ti fïsci/foïsci
  3. che lê o/a fïse/foïse
  4. che niatri fïscimo/foïscimo
  5. che viatri fïsci/foïsci
  6. che liatri fïsan/foïsan

Conditional

  1. mi saieiva/saiæ
  2. ti ti saiësci
  3. o/a saieiva/saiæ
  4. niatri saiëscimo
  5. viatri saiësci
  6. liatri saieivan/saiæn

Imperative

  1. seggi ti!
  2. seggimo niatri!
  3. seggei/seggiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. stæto
  2. m. p. stæti
  3. f. s. stæta
  4. f. p. stæte

Gerund

  1. essendo

Indicative

Present

  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri
  6. liatri fan

Imperfect

  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. liatri favan/faxeivan

Future

  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. liatri faian

Subjunctive

Present

  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri
  6. che liatri fassan

Imperfect

  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che liatri fessan

Conditional

  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. liatri faieivan/faiæn

Imperative

  1. fanni ti!
  2. femmo niatri!
  3. viatri!

Past participle

  1. m. s. fæto
  2. m. p. fæti
  3. f. s. fæta
  4. f. p. fæte

Gerund

  1. fando/faxendo
frütâ

Indicative

Present

  1. mi fruto
  2. ti ti fruti
  3. o/a fruta
  4. niatri frütemmo
  5. viatri frütæ
  6. liatri frutan

Imperfect

  1. mi frütava
  2. ti ti frütavi
  3. o/a frütava
  4. niatri frütavimo
  5. viatri frütavi
  6. liatri frütavan

Future

  1. mi frütiò
  2. ti ti frütiæ
  3. o/a frütià
  4. niatri frütiemo
  5. viatri frütiei
  6. liatri frütian

Subjunctive

Present

  1. che mi frute
  2. che ti ti fruti
  3. che lê o/a frute
  4. che niatri frütemmo
  5. che viatri frütæ
  6. che liatri frutan

Imperfect

  1. che mi frütesse
  2. che ti ti frütesci
  3. che lê o/a frütesse
  4. che niatri frütescimo
  5. che viatri frütesci
  6. che liatri frütessan

Conditional

  1. mi frütieiva/frütiæ
  2. ti ti frütiësci
  3. o/a frütieiva/frütiæ
  4. niatri frütiëscimo
  5. viatri frütiësci
  6. liatri frütieivan/frütiæn

Imperative

  1. fruta ti!
  2. frütemmo niatri!
  3. frütæ viatri!

Past participle

  1. m. s. frütou
  2. m. p. frütæ
  3. f. s. frütâ
  4. f. p. frütæ

Gerund

  1. frütando
portâ

Indicative

Present

  1. mi pòrto
  2. ti ti pòrti
  3. o/a pòrta
  4. niatri portemmo
  5. viatri portæ
  6. liatri pòrtan

Imperfect

  1. mi portava
  2. ti ti portavi
  3. o/a portava
  4. niatri portavimo
  5. viatri portavi
  6. liatri portavan

Future

  1. mi portiò
  2. ti ti portiæ
  3. o/a portià
  4. niatri portiemo
  5. viatri portiei
  6. liatri portian

Subjunctive

Present

  1. che mi pòrte
  2. che ti ti pòrti
  3. che lê o/a pòrte
  4. che niatri portemmo
  5. che viatri portæ
  6. che liatri pòrtan

Imperfect

  1. che mi portesse
  2. che ti ti portesci
  3. che lê o/a portesse
  4. che niatri portescimo
  5. che viatri portesci
  6. che liatri portessan

Conditional

  1. mi portieiva/portiæ
  2. ti ti portiësci
  3. o/a portieiva/portiæ
  4. niatri portiëscimo
  5. viatri portiësci
  6. liatri portieivan/portiæn

Imperative

  1. pòrta ti!
  2. portemmo niatri!
  3. portæ viatri!

Past participle

  1. m. s. portou
  2. m. p. portæ
  3. f. s. portâ
  4. f. p. portæ

Gerund

  1. portando
rende

Indicative

Present

  1. mi rendo
  2. ti ti rendi
  3. o/a rende
  4. niatri rendemmo
  5. viatri rendei
  6. liatri rendan

Imperfect

  1. mi rendeiva
  2. ti ti rendeivi
  3. o/a rendeiva
  4. niatri rendeivimo
  5. viatri rendeivi
  6. liatri rendeivan

Future

  1. mi rendiò
  2. ti ti rendiæ
  3. o/a rendià
  4. niatri rendiemo
  5. viatri rendiei
  6. liatri rendian

Subjunctive

Present

  1. che mi rende
  2. che ti ti rendi
  3. che lê o/a rende
  4. che niatri rendemmo
  5. che viatri rendei
  6. che liatri rendan

Imperfect

  1. che mi rendesse
  2. che ti ti rendesci
  3. che lê o/a rendesse
  4. che niatri rendescimo
  5. che viatri rendesci
  6. che liatri rendessan

Conditional

  1. mi rendieiva/rendiæ
  2. ti ti rendiësci
  3. o/a rendieiva/rendiæ
  4. niatri rendiëscimo
  5. viatri rendiësci
  6. liatri rendieivan/rendiæn

Imperative

  1. rendi ti!
  2. rendemmo niatri!
  3. rendei viatri!

Past participle

  1. m. s. reiso
  2. m. p. reixi
  3. f. s. reisa
  4. f. p. reise

Gerund

  1. rendendo

Multi-word expressions

rendere pan per focaccia, → rendersi conto.