Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

rubare

tr. v.
  1. sottrarre illecitamente

    arröbâ [arɔːˈbaː]

    xattâ [ʒaˈtaː]

    sciusciâ [ʃyˈʃaː]

    un tagliaborse le ha rubato la collana

    un mandillâ o gh’à arröbou a collaña

Conjugations

arröbâ

Indicative

Present

  1. mi arröbo
  2. ti t’arröbi
  3. o/a l’arröba
  4. niatri arröbemmo
  5. viatri arröbæ
  6. liatri arröban

Imperfect

  1. mi arröbava
  2. ti t’arröbavi
  3. o/a l’arröbava
  4. niatri arröbavimo
  5. viatri arröbavi
  6. liatri arröbavan

Future

  1. mi arröbiò
  2. ti t’arröbiæ
  3. o/a l’arröbià
  4. niatri arröbiemo
  5. viatri arröbiei
  6. liatri arröbian

Subjunctive

Present

  1. che mi arröbe
  2. che ti t’arröbi
  3. che lê o/a l’arröbe
  4. che niatri arröbemmo
  5. che viatri arröbæ
  6. che liatri arröban

Imperfect

  1. che mi arröbesse
  2. che ti t’arröbesci
  3. che lê o/a l’arröbesse
  4. che niatri arröbescimo
  5. che viatri arröbesci
  6. che liatri arröbessan

Conditional

  1. mi arröbieiva/arröbiæ
  2. ti t’arröbiësci
  3. o/a l’arröbieiva/arröbiæ
  4. niatri arröbiëscimo
  5. viatri arröbiësci
  6. liatri arröbieivan/arröbiæn

Imperative

  1. arröba ti!
  2. arröbemmo niatri!
  3. arröbæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arröbou
  2. m. p. arröbæ
  3. f. s. arröbâ
  4. f. p. arröbæ

Gerund

  1. arröbando
sciusciâ

Indicative

Present

  1. mi sciuscio
  2. ti ti sciusci
  3. o/a sciuscia
  4. niatri sciuscemmo
  5. viatri sciusciæ
  6. liatri sciuscian

Imperfect

  1. mi sciusciava
  2. ti ti sciusciavi
  3. o/a sciusciava
  4. niatri sciusciavimo
  5. viatri sciusciavi
  6. liatri sciusciavan

Future

  1. mi sciusciò
  2. ti ti sciusciæ
  3. o/a sciuscià
  4. niatri sciusciemo
  5. viatri sciusciei
  6. liatri sciuscian

Subjunctive

Present

  1. che mi sciusce
  2. che ti ti sciusci
  3. che lê o/a sciusce
  4. che niatri sciuscemmo
  5. che viatri sciusciæ
  6. che liatri sciuscian

Imperfect

  1. che mi sciuscesse
  2. che ti ti sciuscesci
  3. che lê o/a sciuscesse
  4. che niatri sciuscescimo
  5. che viatri sciuscesci
  6. che liatri sciuscessan

Conditional

  1. mi sciuscieiva/sciusciæ
  2. ti ti sciusciësci
  3. o/a sciuscieiva/sciusciæ
  4. niatri sciusciëscimo
  5. viatri sciusciësci
  6. liatri sciuscieivan/sciusciæn

Imperative

  1. sciuscia ti!
  2. sciuscemmo niatri!
  3. sciusciæ viatri!

Past participle

  1. m. s. sciusciou
  2. m. p. sciusciæ
  3. f. s. sciusciâ
  4. f. p. sciusciæ

Gerund

  1. sciusciando
xattâ

Indicative

Present

  1. mi xatto
  2. ti ti xatti
  3. o/a xatta
  4. niatri xattemmo
  5. viatri xattæ
  6. liatri xattan

Imperfect

  1. mi xattava
  2. ti ti xattavi
  3. o/a xattava
  4. niatri xattavimo
  5. viatri xattavi
  6. liatri xattavan

Future

  1. mi xattiò
  2. ti ti xattiæ
  3. o/a xattià
  4. niatri xattiemo
  5. viatri xattiei
  6. liatri xattian

Subjunctive

Present

  1. che mi xatte
  2. che ti ti xatti
  3. che lê o/a xatte
  4. che niatri xattemmo
  5. che viatri xattæ
  6. che liatri xattan

Imperfect

  1. che mi xattesse
  2. che ti ti xattesci
  3. che lê o/a xattesse
  4. che niatri xattescimo
  5. che viatri xattesci
  6. che liatri xattessan

Conditional

  1. mi xattieiva/xattiæ
  2. ti ti xattiësci
  3. o/a xattieiva/xattiæ
  4. niatri xattiëscimo
  5. viatri xattiësci
  6. liatri xattieivan/xattiæn

Imperative

  1. xatta ti!
  2. xattemmo niatri!
  3. xattæ viatri!

Past participle

  1. m. s. xattou
  2. m. p. xattæ
  3. f. s. xattâ
  4. f. p. xattæ

Gerund

  1. xattando

Multi-word expressions

rubare a casa dei ladri.