inchinare
v.tr.
-
piegare verso il basso cegâ [tʃeˈɡaː]
chinâ [kiˈnaː]
Esempi
per passare dalla porta deve inchinare la testa
pe passâ da-a pòrta o l’à da cegâ a testa
inchinarsi
v.procompl.
-
chinare il capo in segno di rispetto dechinâse [dekiˈnaːse]
-
fare un inchino fâ scoaccin [ˈfaː skwaˈtʃiŋ]
Coniugazioni
cegâ
Part. pass. cegou
Ger. cegando
Ind.
Pres.
- mi ceigo
- ti ti ceighi
- lê o/a ceiga
- niatri ceghemmo
- viatri cegæ
- lô ceigan
Impf.
- mi cegava
- ti ti cegavi
- lê o/a cegava
- niatri cegavimo
- viatri cegavi
- lô cegavan
Fut.
- mi ceghiò
- ti ti ceghiæ
- lê o/a ceghià
- niatri ceghiemo
- viatri ceghiei
- lô ceghian
Cong.
Pres.
- che mi ceighe
- che ti ti ceighi
- che lê o/a ceighe
- che niatri ceghemmo
- che viatri cegæ
- che lô ceigan
Impf.
- che mi ceghesse
- che ti ti ceghesci
- che lê o/a ceghesse
- che niatri ceghescimo
- che viatri ceghesci
- che lô ceghessan
Cond.
- mi ceghieiva/ceghiæ
- ti ti ceghiësci
- lê o/a ceghieiva/ceghiæ
- niatri ceghiëscimo
- viatri ceghiësci
- lô ceghieivan/ceghiæn
Imper.
- ceiga ti
- ch’o/a ceighe lê
- ceghemmo niatri
- cegæ viatri
- ceigan lô
chinâ
Part. pass. chinou
Ger. chinando
Ind.
Pres.
- mi chiño
- ti ti chiñi
- lê o/a chiña
- niatri chinemmo
- viatri chinæ
- lô chiñan
Impf.
- mi chinava
- ti ti chinavi
- lê o/a chinava
- niatri chinavimo
- viatri chinavi
- lô chinavan
Fut.
- mi chiniò
- ti ti chiniæ
- lê o/a chinià
- niatri chiniemo
- viatri chiniei
- lô chinian
Cong.
Pres.
- che mi chiñe
- che ti ti chiñi
- che lê o/a chiñe
- che niatri chinemmo
- che viatri chinæ
- che lô chiñan
Impf.
- che mi chinesse
- che ti ti chinesci
- che lê o/a chinesse
- che niatri chinescimo
- che viatri chinesci
- che lô chinessan
Cond.
- mi chinieiva/chiniæ
- ti ti chiniësci
- lê o/a chinieiva/chiniæ
- niatri chiniëscimo
- viatri chiniësci
- lô chinieivan/chiniæn
Imper.
- chiña ti
- ch’o/a chiñe lê
- chinemmo niatri
- chinæ viatri
- chiñan lô
dechinâ
Part. pass. dechinou
Ger. dechinando
Ind.
Pres.
- mi dechiño
- ti ti dechiñi
- lê o/a dechiña
- niatri dechinemmo
- viatri dechinæ
- lô dechiñan
Impf.
- mi dechinava
- ti ti dechinavi
- lê o/a dechinava
- niatri dechinavimo
- viatri dechinavi
- lô dechinavan
Fut.
- mi dechiniò
- ti ti dechiniæ
- lê o/a dechinià
- niatri dechiniemo
- viatri dechiniei
- lô dechinian
Cong.
Pres.
- che mi dechiñe
- che ti ti dechiñi
- che lê o/a dechiñe
- che niatri dechinemmo
- che viatri dechinæ
- che lô dechiñan
Impf.
- che mi dechinesse
- che ti ti dechinesci
- che lê o/a dechinesse
- che niatri dechinescimo
- che viatri dechinesci
- che lô dechinessan
Cond.
- mi dechinieiva/dechiniæ
- ti ti dechiniësci
- lê o/a dechinieiva/dechiniæ
- niatri dechiniëscimo
- viatri dechiniësci
- lô dechinieivan/dechiniæn
Imper.
- dechiña ti
- ch’o/a dechiñe lê
- dechinemmo niatri
- dechinæ viatri
- dechiñan lô
fâ
Part. pass. fæto
Ger. fando/faxendo
Ind.
Pres.
- mi fasso
- ti ti fæ
- lê o/a fa
- niatri femmo
- viatri fæ
- lô fan
Impf.
- mi fava/faxeiva
- ti ti favi/faxeivi
- lê o/a fava/faxeiva
- niatri favimo/faxeivimo
- viatri favi/faxeivi
- lô favan/faxeivan
Fut.
- mi faiò
- ti ti faiæ
- lê o/a faià
- niatri faiemo
- viatri faiei
- lô faian
Cong.
Pres.
- che mi fasse
- che ti ti fasci
- che lê o/a fasse
- che niatri femmo
- che viatri fæ
- che lô fassan
Impf.
- che mi fesse
- che ti ti fesci
- che lê o/a fesse
- che niatri fescimo
- che viatri fesci
- che lô fessan
Cond.
- mi faieiva/faiæ
- ti ti faiësci
- lê o/a faieiva/faiæ
- niatri faiëscimo
- viatri faiësci
- lô faieivan/faiæn
Imper.
- fanni ti
- ch’o/a fasse lê
- femmo niatri
- fæ viatri
- fassan lô