Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Dizionario italiano-genovese

spezzare il cuore

loc. v.
  1. provocare un forte dolore

    arrancâ o cheu [araŋˈkɔw ˈkøː]

    scciancâ o cheu [ʃtʃaŋˈkɔw ˈkøː]

    arvî o cheu [arˈvj uː ˈkøː]

    quella notizia gli ha spezzato il cuore

    quella notiçia a gh’à arrancou o cheu

Coniugazioni

arrancâ

Indicativo

Presente

  1. mi arranco
  2. ti t’arranchi
  3. o/a l’arranca
  4. niatri arranchemmo
  5. viatri arrancæ
  6. liatri arrancan

Imperfetto

  1. mi arrancava
  2. ti t’arrancavi
  3. o/a l’arrancava
  4. niatri arrancavimo
  5. viatri arrancavi
  6. liatri arrancavan

Futuro

  1. mi arranchiò
  2. ti t’arranchiæ
  3. o/a l’arranchià
  4. niatri arranchiemo
  5. viatri arranchiei
  6. liatri arranchian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi arranche
  2. che ti t’arranchi
  3. che lê o/a l’arranche
  4. che niatri arranchemmo
  5. che viatri arrancæ
  6. che liatri arrancan

Imperfetto

  1. che mi arranchesse
  2. che ti t’arranchesci
  3. che lê o/a l’arranchesse
  4. che niatri arranchescimo
  5. che viatri arranchesci
  6. che liatri arranchessan

Condizionale

  1. mi arranchieiva/arranchiæ
  2. ti t’arranchiësci
  3. o/a l’arranchieiva/arranchiæ
  4. niatri arranchiëscimo
  5. viatri arranchiësci
  6. liatri arranchieivan/arranchiæn

Imperativo

  1. arranca ti!
  2. arranchemmo niatri!
  3. arrancæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. arrancou
  2. m. p. arrancæ
  3. f. s. arrancâ
  4. f. p. arrancæ

Gerundio

  1. arrancando
arvî

Indicativo

Presente

  1. mi arvo
  2. ti t’arvi
  3. o/a l’arve
  4. niatri arvimmo
  5. viatri arvî
  6. liatri arvan

Imperfetto

  1. mi arviva
  2. ti t’arvivi
  3. o/a l’arviva
  4. niatri arvivimo
  5. viatri arvivi
  6. liatri arvivan

Futuro

  1. mi arviò
  2. ti t’arviæ
  3. o/a l’arvià
  4. niatri arviemo
  5. viatri arviei
  6. liatri arvian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi arve
  2. che ti t’arvi
  3. che lê o/a l’arve
  4. che niatri arvimmo
  5. che viatri arvî
  6. che liatri arvan

Imperfetto

  1. che mi arvisse
  2. che ti t’arvisci
  3. che lê o/a l’arvisse
  4. che niatri arviscimo
  5. che viatri arvisci
  6. che liatri arvissan

Condizionale

  1. mi arvieiva/arviæ
  2. ti t’arviësci
  3. o/a l’arvieiva/arviæ
  4. niatri arviëscimo
  5. viatri arviësci
  6. liatri arvieivan/arviæn

Imperativo

  1. arvi ti!
  2. arvimmo niatri!
  3. arvî viatri!

Participio passato

  1. m. s. averto
  2. m. p. averti
  3. f. s. averta
  4. f. p. averte

Gerundio

  1. arvindo
scciancâ

Indicativo

Presente

  1. mi sccianco
  2. ti ti sccianchi
  3. o/a sccianca
  4. niatri sccianchemmo
  5. viatri scciancæ
  6. liatri scciancan

Imperfetto

  1. mi scciancava
  2. ti ti scciancavi
  3. o/a scciancava
  4. niatri scciancavimo
  5. viatri scciancavi
  6. liatri scciancavan

Futuro

  1. mi sccianchiò
  2. ti ti sccianchiæ
  3. o/a sccianchià
  4. niatri sccianchiemo
  5. viatri sccianchiei
  6. liatri sccianchian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi sccianche
  2. che ti ti sccianchi
  3. che lê o/a sccianche
  4. che niatri sccianchemmo
  5. che viatri scciancæ
  6. che liatri scciancan

Imperfetto

  1. che mi sccianchesse
  2. che ti ti sccianchesci
  3. che lê o/a sccianchesse
  4. che niatri sccianchescimo
  5. che viatri sccianchesci
  6. che liatri sccianchessan

Condizionale

  1. mi sccianchieiva/sccianchiæ
  2. ti ti sccianchiësci
  3. o/a sccianchieiva/sccianchiæ
  4. niatri sccianchiëscimo
  5. viatri sccianchiësci
  6. liatri sccianchieivan/sccianchiæn

Imperativo

  1. sccianca ti!
  2. sccianchemmo niatri!
  3. scciancæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. scciancou
  2. m. p. scciancæ
  3. f. s. scciancâ
  4. f. p. scciancæ

Gerundio

  1. scciancando