Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

alternativo

agg.
  1. che occorre in modo alternato

    ch’o s’alterna

    in alternansa [in altɛrˈnaŋsa]

    Exempi

    i lampi avevano un ritmo alternativo, quasi regolare

    i lampi aivan un ritmo ch’o s’alternava, squæxi regolare

  2. diverso da ciò che è comune

    alternativo [altɛrnaˈtiːvu]

    Exempi

    ma tu ci credi alla medicina alternativa?

    ma ti ti ghe creddi a-a meixiña alternativa?

Coniugaçioin

alternâ

Part. pass. alternou

Ger. alternando

Ind.
Pres.
  1. mi alterno
  2. ti t’alterni
  3. lê o/a l’alterna
  4. niatri alternemmo
  5. viatri alternæ
  6. lô alternan
Impf.
  1. mi alternava
  2. ti t’alternavi
  3. lê o/a l’alternava
  4. niatri alternavimo
  5. viatri alternavi
  6. lô alternavan
Fut.
  1. mi alterniò
  2. ti t’alterniæ
  3. lê o/a l’alternià
  4. niatri alterniemo
  5. viatri alterniei
  6. lô alternian
Conz.
Pres.
  1. che mi alterne
  2. che ti t’alterni
  3. che lê o/a l’alterne
  4. che niatri alternemmo
  5. che viatri alternæ
  6. che lô alternan
Impf.
  1. che mi alternesse
  2. che ti t’alternesci
  3. che lê o/a l’alternesse
  4. che niatri alternescimo
  5. che viatri alternesci
  6. che lô alternessan
Cond.
  1. mi alternieiva/alterniæ
  2. ti t’alterniësci
  3. lê o/a l’alternieiva/alterniæ
  4. niatri alterniëscimo
  5. viatri alterniësci
  6. lô alternieivan/alterniæn
Imper.
  1. alterna ti
  2. ch’o/a l’alterne lê
  3. alternemmo niatri
  4. alternæ viatri
  5. alternan lô

Declinaçioin

m.s.m.p.f.s.f.p.
alternativoalternativialternativaalternative