Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

radere

v. tr.
  1. tagliare via i peli

    arrasâ [araˈzaː] (var. rasâ)1

  2. fare la barba

    arrasâ [araˈzaː] (var. rasâ)1

    fâ a barba [ˈfaː ˈbaːrba]

radersi

v. pron.
  1. farsi la barba

    arrasâse [araˈzaːse] (var. rasâse)1

    fâse a barba [ˈfaːsaː ˈbaːrba]

Pe saveine de ciù

1. Pròstexi de [a]- in verbi e sostantivi

In zeneise a pròstexi – saiva à dî l’azzonta in poxiçion iniçiale – de unna vocale [a]- a l’é assæ frequente inte tante forme verbale. Sti verbi peuan donca presentâse co-a doggia forma, pe exempio: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː]; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː]; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː]; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː]; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe]. Ben che in origine sto fenòmeno o poeiva avei unna fonçion intenscificativa, inta prattica tutte doe e forme – con ò sensa a vocale iniçiale – en equivalente e no compòrta nisciuña variaçion de scignificato. O fenòmeno o l’interessa ascì çerti sostantivi deverbali, comme arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu], allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ò arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta]. Anche inte sti caxi, pe-o sòlito e doe forme no implican de differense de scignificato. Into DEIZE, e forme con ò sensa pròstexi de [a]- en lemmatizzæ inta forma consciderâ ciù frequente inte l’uso generale.

Coniugaçioin

arrasâ

Indicativo

Presente

  1. mi arraso
  2. ti t’arrasi
  3. o/a l’arrasa
  4. niatri arrasemmo
  5. viatri arrasæ
  6. liatri arrasan

Imperfetto

  1. mi arrasava
  2. ti t’arrasavi
  3. o/a l’arrasava
  4. niatri arrasavimo
  5. viatri arrasavi
  6. liatri arrasavan

Futuo

  1. mi arrasiò
  2. ti t’arrasiæ
  3. o/a l’arrasià
  4. niatri arrasiemo
  5. viatri arrasiei
  6. liatri arrasian

Conzontivo

Presente

  1. che mi arrase
  2. che ti t’arrasi
  3. che lê o/a l’arrase
  4. che niatri arrasemmo
  5. che viatri arrasæ
  6. che liatri arrasan

Imperfetto

  1. che mi arrasesse
  2. che ti t’arrasesci
  3. che lê o/a l’arrasesse
  4. che niatri arrasescimo
  5. che viatri arrasesci
  6. che liatri arrasessan

Condiçionale

  1. mi arrasieiva/arrasiæ
  2. ti t’arrasiësci
  3. o/a l’arrasieiva/arrasiæ
  4. niatri arrasiëscimo
  5. viatri arrasiësci
  6. liatri arrasieivan/arrasiæn

Imperativo

  1. arrasa ti!
  2. arrasemmo niatri!
  3. arrasæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. arrasou
  2. m. p. arrasæ
  3. f. s. arrasâ
  4. f. p. arrasæ

Gerundio

  1. arrasando

Indicativo

Presente

  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri
  6. liatri fan

Imperfetto

  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. liatri favan/faxeivan

Futuo

  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. liatri faian

Conzontivo

Presente

  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri
  6. che liatri fassan

Imperfetto

  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che liatri fessan

Condiçionale

  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. liatri faieivan/faiæn

Imperativo

  1. fanni ti!
  2. femmo niatri!
  3. viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. fæto
  2. m. p. fæti
  3. f. s. fæta
  4. f. p. fæte

Gerundio

  1. fando/faxendo