DEIZE
rimuovere
-
levare da un luogo arretiâ
[areˈtjaː] (var. retiâ)1 portâ via
[purˈtaː ˈviːa] allevâ
[aleˈvaː] (var. levâ)1 levâ
[leˈvaː] hanno rimosso tutte quelle macerie
an arretiou tutto quello zetto
-
muovere di nuovo mesciâ torna
[meˈʃaː ˈtuːrna]
Pe saveine de ciù
1. Pròstexi de [a]- in verbi e sostantivi
In zeneise a pròstexi – saiva à dî l’azzonta in poxiçion iniçiale – de unna vocale
Coniugaçioin
allevâ
Indicativo
Presente
- mi allevo
- ti t’allevi
- lê o/a l’alleva
- niatri allevemmo
- viatri allevæ
- liatri allevan
Imperfetto
- mi allevava
- ti t’allevavi
- lê o/a l’allevava
- niatri allevavimo
- viatri allevavi
- liatri allevavan
Futuo
- mi alleviò
- ti t’alleviæ
- lê o/a l’allevià
- niatri alleviemo
- viatri alleviei
- liatri allevian
Conzontivo
Presente
- che mi alleve
- che ti t’allevi
- che lê o/a l’alleve
- che niatri allevemmo
- che viatri allevæ
- che liatri allevan
Imperfetto
- che mi allevesse
- che ti t’allevesci
- che lê o/a l’allevesse
- che niatri allevescimo
- che viatri allevesci
- che liatri allevessan
Condiçionale
- mi allevieiva/alleviæ
- ti t’alleviësci
- lê o/a l’allevieiva/alleviæ
- niatri alleviëscimo
- viatri alleviësci
- liatri allevieivan/alleviæn
Imperativo
- alleva ti!
- allevemmo niatri!
- allevæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. allevou
- m. p. allevæ
- f. s. allevâ
- f. p. allevæ
Gerundio
- allevando
arretiâ
Indicativo
Presente
- mi arretio
- ti t’arretii
- lê o/a l’arretia
- niatri arretiemmo/arretiemo
- viatri arretiæ
- liatri arretian
Imperfetto
- mi arretiava
- ti t’arretiavi
- lê o/a l’arretiava
- niatri arretiavimo
- viatri arretiavi
- liatri arretiavan
Futuo
- mi arretiò
- ti t’arretiæ
- lê o/a l’arretià
- niatri arretiemo
- viatri arretiei
- liatri arretian
Conzontivo
Presente
- che mi arretie
- che ti t’arretii
- che lê o/a l’arretie
- che niatri arretiemmo/arretiemo
- che viatri arretiæ
- che liatri arretian
Imperfetto
- che mi arretiesse
- che ti t’arretiesci
- che lê o/a l’arretiesse
- che niatri arretiescimo
- che viatri arretiesci
- che liatri arretiessan
Condiçionale
- mi arretieiva/arretiæ
- ti t’arretiësci
- lê o/a l’arretieiva/arretiæ
- niatri arretiëscimo
- viatri arretiësci
- liatri arretieivan/arretiæn
Imperativo
- arretia ti!
- arretiemmo/arretiemo niatri!
- arretiæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. arretiou
- m. p. arretiæ
- f. s. arretiâ
- f. p. arretiæ
Gerundio
- arretiando
levâ
Indicativo
Presente
- mi levo
- ti ti levi
- lê o/a leva
- niatri levemmo
- viatri levæ
- liatri levan
Imperfetto
- mi levava
- ti ti levavi
- lê o/a levava
- niatri levavimo
- viatri levavi
- liatri levavan
Futuo
- mi leviò
- ti ti leviæ
- lê o/a levià
- niatri leviemo
- viatri leviei
- liatri levian
Conzontivo
Presente
- che mi leve
- che ti ti levi
- che lê o/a leve
- che niatri levemmo
- che viatri levæ
- che liatri levan
Imperfetto
- che mi levesse
- che ti ti levesci
- che lê o/a levesse
- che niatri levescimo
- che viatri levesci
- che liatri levessan
Condiçionale
- mi levieiva/leviæ
- ti ti leviësci
- lê o/a levieiva/leviæ
- niatri leviëscimo
- viatri leviësci
- liatri levieivan/leviæn
Imperativo
- leva ti!
- levemmo niatri!
- levæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. levou
- m. p. levæ
- f. s. levâ
- f. p. levæ
Gerundio
- levando