Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

ruzzolare

v.intr.
  1. cadere rovinosamente

    arrubattâse [arybaˈtaːse]

    tombâ [tuŋˈbaː]

    Exempi

    è ruzzolato giù per il pendio senza riuscire a fermarsi

    o s’é arrubattou zu pe-a còsta sensa poeise fermâ

Arregòrdi

È diffusa anche la locuzione piggiâ qcs. da çimma à fondo [piˈdʒaː kwarˈkɔːsa da ˈsimˑa a ˈfuŋdu], letteralmente “prendere qualcosa da cima in fondo”, usata per indicare una caduta rovinosa lungo tutto un tratto in discesa, come una scalinata intera.

Coniugaçioin

arrubattâ

Part. pass. arrubattou

Ger. arrubattando

Ind.
Pres.
  1. mi arrubatto
  2. ti t’arrubatti
  3. lê o/a l’arrubatta
  4. niatri arrubattemmo
  5. viatri arrubattæ
  6. lô arrubattan
Impf.
  1. mi arrubattava
  2. ti t’arrubattavi
  3. lê o/a l’arrubattava
  4. niatri arrubattavimo
  5. viatri arrubattavi
  6. lô arrubattavan
Fut.
  1. mi arrubattiò
  2. ti t’arrubattiæ
  3. lê o/a l’arrubattià
  4. niatri arrubattiemo
  5. viatri arrubattiei
  6. lô arrubattian
Conz.
Pres.
  1. che mi arrubatte
  2. che ti t’arrubatti
  3. che lê o/a l’arrubatte
  4. che niatri arrubattemmo
  5. che viatri arrubattæ
  6. che lô arrubattan
Impf.
  1. che mi arrubattesse
  2. che ti t’arrubattesci
  3. che lê o/a l’arrubattesse
  4. che niatri arrubattescimo
  5. che viatri arrubattesci
  6. che lô arrubattessan
Cond.
  1. mi arrubattieiva/arrubattiæ
  2. ti t’arrubattiësci
  3. lê o/a l’arrubattieiva/arrubattiæ
  4. niatri arrubattiëscimo
  5. viatri arrubattiësci
  6. lô arrubattieivan/arrubattiæn
Imper.
  1. arrubatta ti
  2. ch’o/a l’arrubatte lê
  3. arrubattemmo niatri
  4. arrubattæ viatri
  5. arrubattan lô
piggiâ

Part. pass. piggiou

Ger. piggiando

Ind.
Pres.
  1. mi piggio
  2. ti ti piggi
  3. lê o/a piggia
  4. niatri piggemmo
  5. viatri piggiæ
  6. lô piggian
Impf.
  1. mi piggiava
  2. ti ti piggiavi
  3. lê o/a piggiava
  4. niatri piggiavimo
  5. viatri piggiavi
  6. lô piggiavan
Fut.
  1. mi piggiò
  2. ti ti piggiæ
  3. lê o/a piggià
  4. niatri piggiemo
  5. viatri piggiei
  6. lô piggian
Conz.
Pres.
  1. che mi pigge
  2. che ti ti piggi
  3. che lê o/a pigge
  4. che niatri piggemmo
  5. che viatri piggiæ
  6. che lô piggian
Impf.
  1. che mi piggesse
  2. che ti ti piggesci
  3. che lê o/a piggesse
  4. che niatri piggescimo
  5. che viatri piggesci
  6. che lô piggessan
Cond.
  1. mi piggieiva/piggiæ
  2. ti ti piggiësci
  3. lê o/a piggieiva/piggiæ
  4. niatri piggiëscimo
  5. viatri piggiësci
  6. lô piggieivan/piggiæn
Imper.
  1. piggia ti
  2. ch’o/a pigge lê
  3. piggemmo niatri
  4. piggiæ viatri
  5. piggian lô
tombâ

Part. pass. tombou

Ger. tombando

Ind.
Pres.
  1. mi tombo
  2. ti ti tombi
  3. lê o/a tomba
  4. niatri tombemmo
  5. viatri tombæ
  6. lô tomban
Impf.
  1. mi tombava
  2. ti ti tombavi
  3. lê o/a tombava
  4. niatri tombavimo
  5. viatri tombavi
  6. lô tombavan
Fut.
  1. mi tombiò
  2. ti ti tombiæ
  3. lê o/a tombià
  4. niatri tombiemo
  5. viatri tombiei
  6. lô tombian
Conz.
Pres.
  1. che mi tombe
  2. che ti ti tombi
  3. che lê o/a tombe
  4. che niatri tombemmo
  5. che viatri tombæ
  6. che lô tomban
Impf.
  1. che mi tombesse
  2. che ti ti tombesci
  3. che lê o/a tombesse
  4. che niatri tombescimo
  5. che viatri tombesci
  6. che lô tombessan
Cond.
  1. mi tombieiva/tombiæ
  2. ti ti tombiësci
  3. lê o/a tombieiva/tombiæ
  4. niatri tombiëscimo
  5. viatri tombiësci
  6. lô tombieivan/tombiæn
Imper.
  1. tomba ti
  2. ch’o/a tombe lê
  3. tombemmo niatri
  4. tombæ viatri
  5. tomban lô