Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

salvare

(reindirizzamento da salvato)
v. tr.
  1. trarre qcn. o qcs. fuori di pericolo

    sarvâ [sarˈvaː]

    portâ à sarvamento [purˈtaː a sarvaˈmeŋtu] ~ [purˈta‿a sarvaˈmeŋtu]

    è stato salvato dai soccorritori dopo ore sotto le macerie

    o l’é stæto sarvou da-i soccorritoî dòppo de oe sott’a-o zetto

  2. salvaguardare qcs. da un danno o dalla distruzione

    avvardâ [avarˈdaː]

    sarvâ [sarˈvaː]

    bisogna salvare i boschi dagli incendi

    beseugna avvardâ i bòschi da-i inçendi

  3. preservare un bene morale o spirituale

    avvardâ [avarˈdaː]

    sarvâ [sarˈvaː]

    ha perso tutto, ma ha salvato l'onore

    o l’à perso tutto, ma o l’à avvardou l’önô

  4. inf. registrare dati in modo permanente

    allugâ neol. [alyˈɡaː]

    ricordati di salvare il file prima di chiudere

    arregòrdite d’allugâ o file avanti de serrâ

salvarsi

v. pron.
  1. sottrarsi a un pericolo, mettersi in salvo

    sarvâse [sarˈvaːse]

    si sono salvate per miracolo dall'incidente

    s’en sarvæ pe miacoo da l’açidente

  2. scampare a un fastidio o a un disagio, mettersi al riparo

    avvardâse [avarˈdaːse]

    sarvâse [sarˈvaːse]

    non riuscì a salvarsi dalle critiche dei parenti

    o no s’é posciuo avvardâ da-e critiche di pænti

Coniugazioni

allugâ

Indicativo

Presente

  1. mi allugo
  2. ti t’allughi
  3. o/a l’alluga
  4. niatri allughemmo
  5. viatri allugæ
  6. liatri allugan

Imperfetto

  1. mi allugava
  2. ti t’allugavi
  3. o/a l’allugava
  4. niatri allugavimo
  5. viatri allugavi
  6. liatri allugavan

Futuro

  1. mi allughiò
  2. ti t’allughiæ
  3. o/a l’allughià
  4. niatri allughiemo
  5. viatri allughiei
  6. liatri allughian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi allughe
  2. che ti t’allughi
  3. che lê o/a l’allughe
  4. che niatri allughemmo
  5. che viatri allugæ
  6. che liatri allugan

Imperfetto

  1. che mi allughesse
  2. che ti t’allughesci
  3. che lê o/a l’allughesse
  4. che niatri allughescimo
  5. che viatri allughesci
  6. che liatri allughessan

Condizionale

  1. mi allughieiva/allughiæ
  2. ti t’allughiësci
  3. o/a l’allughieiva/allughiæ
  4. niatri allughiëscimo
  5. viatri allughiësci
  6. liatri allughieivan/allughiæn

Imperativo

  1. alluga ti!
  2. allughemmo niatri!
  3. allugæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. allugou
  2. m. p. allugæ
  3. f. s. allugâ
  4. f. p. allugæ

Gerundio

  1. allugando
avvardâ

Indicativo

Presente

  1. mi avvardo
  2. ti t’avvardi
  3. o/a l’avvarda
  4. niatri avvardemmo
  5. viatri avvardæ
  6. liatri avvardan

Imperfetto

  1. mi avvardava
  2. ti t’avvardavi
  3. o/a l’avvardava
  4. niatri avvardavimo
  5. viatri avvardavi
  6. liatri avvardavan

Futuro

  1. mi avvardiò
  2. ti t’avvardiæ
  3. o/a l’avvardià
  4. niatri avvardiemo
  5. viatri avvardiei
  6. liatri avvardian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi avvarde
  2. che ti t’avvardi
  3. che lê o/a l’avvarde
  4. che niatri avvardemmo
  5. che viatri avvardæ
  6. che liatri avvardan

Imperfetto

  1. che mi avvardesse
  2. che ti t’avvardesci
  3. che lê o/a l’avvardesse
  4. che niatri avvardescimo
  5. che viatri avvardesci
  6. che liatri avvardessan

Condizionale

  1. mi avvardieiva/avvardiæ
  2. ti t’avvardiësci
  3. o/a l’avvardieiva/avvardiæ
  4. niatri avvardiëscimo
  5. viatri avvardiësci
  6. liatri avvardieivan/avvardiæn

Imperativo

  1. avvarda ti!
  2. avvardemmo niatri!
  3. avvardæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. avvardou
  2. m. p. avvardæ
  3. f. s. avvardâ
  4. f. p. avvardæ

Gerundio

  1. avvardando
portâ

Indicativo

Presente

  1. mi pòrto
  2. ti ti pòrti
  3. o/a pòrta
  4. niatri portemmo
  5. viatri portæ
  6. liatri pòrtan

Imperfetto

  1. mi portava
  2. ti ti portavi
  3. o/a portava
  4. niatri portavimo
  5. viatri portavi
  6. liatri portavan

Futuro

  1. mi portiò
  2. ti ti portiæ
  3. o/a portià
  4. niatri portiemo
  5. viatri portiei
  6. liatri portian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi pòrte
  2. che ti ti pòrti
  3. che lê o/a pòrte
  4. che niatri portemmo
  5. che viatri portæ
  6. che liatri pòrtan

Imperfetto

  1. che mi portesse
  2. che ti ti portesci
  3. che lê o/a portesse
  4. che niatri portescimo
  5. che viatri portesci
  6. che liatri portessan

Condizionale

  1. mi portieiva/portiæ
  2. ti ti portiësci
  3. o/a portieiva/portiæ
  4. niatri portiëscimo
  5. viatri portiësci
  6. liatri portieivan/portiæn

Imperativo

  1. pòrta ti!
  2. portemmo niatri!
  3. portæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. portou
  2. m. p. portæ
  3. f. s. portâ
  4. f. p. portæ

Gerundio

  1. portando
sarvâ

Indicativo

Presente

  1. mi sarvo
  2. ti ti sarvi
  3. o/a sarva
  4. niatri sarvemmo
  5. viatri sarvæ
  6. liatri sarvan

Imperfetto

  1. mi sarvava
  2. ti ti sarvavi
  3. o/a sarvava
  4. niatri sarvavimo
  5. viatri sarvavi
  6. liatri sarvavan

Futuro

  1. mi sarviò
  2. ti ti sarviæ
  3. o/a sarvià
  4. niatri sarviemo
  5. viatri sarviei
  6. liatri sarvian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi sarve
  2. che ti ti sarvi
  3. che lê o/a sarve
  4. che niatri sarvemmo
  5. che viatri sarvæ
  6. che liatri sarvan

Imperfetto

  1. che mi sarvesse
  2. che ti ti sarvesci
  3. che lê o/a sarvesse
  4. che niatri sarvescimo
  5. che viatri sarvesci
  6. che liatri sarvessan

Condizionale

  1. mi sarvieiva/sarviæ
  2. ti ti sarviësci
  3. o/a sarvieiva/sarviæ
  4. niatri sarviëscimo
  5. viatri sarviësci
  6. liatri sarvieivan/sarviæn

Imperativo

  1. sarva ti!
  2. sarvemmo niatri!
  3. sarvæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. sarvou
  2. m. p. sarvæ
  3. f. s. sarvâ
  4. f. p. sarvæ

Gerundio

  1. sarvando

Polirematiche

salvare capra e cavoli.

Ben che scià en in sciâ verscion zeneise do scito, o DEIZE o l’é un diçionäio italian-zeneise: i contegnui de ste pagine en donca scriti in italian.