Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

scavalcare

v.tr.
  1. passare sopra a qcs.

    scavarcâ [skavarˈkaː]

    scompassâ [skuŋpaˈsaː]

    Exempi

    i ladri hanno scavalcato il muretto e sono entrati dal giardino

    i laddri an scavarcou a miägetta e son intræ da-o giardin

    ci riesci a scavalcare quella corda?

    ti gh’â fæ à scavarcâ quella còrda?

  2. essere più abile di qcn.

    assobaccâ [asubaˈkaː]

Coniugaçioin

assobaccâ

Part. pass. assobaccou

Ger. assobaccando

Ind.
Pres.
  1. mi assobacco
  2. ti t’assobacchi
  3. lê o/a l’assobacca
  4. niatri assobacchemmo
  5. viatri assobaccæ
  6. lô assobaccan
Impf.
  1. mi assobaccava
  2. ti t’assobaccavi
  3. lê o/a l’assobaccava
  4. niatri assobaccavimo
  5. viatri assobaccavi
  6. lô assobaccavan
Fut.
  1. mi assobacchiò
  2. ti t’assobacchiæ
  3. lê o/a l’assobacchià
  4. niatri assobacchiemo
  5. viatri assobacchiei
  6. lô assobacchian
Conz.
Pres.
  1. che mi assobacche
  2. che ti t’assobacchi
  3. che lê o/a l’assobacche
  4. che niatri assobacchemmo
  5. che viatri assobaccæ
  6. che lô assobaccan
Impf.
  1. che mi assobacchesse
  2. che ti t’assobacchesci
  3. che lê o/a l’assobacchesse
  4. che niatri assobacchescimo
  5. che viatri assobacchesci
  6. che lô assobacchessan
Cond.
  1. mi assobacchieiva/assobacchiæ
  2. ti t’assobacchiësci
  3. lê o/a l’assobacchieiva/assobacchiæ
  4. niatri assobacchiëscimo
  5. viatri assobacchiësci
  6. lô assobacchieivan/assobacchiæn
Imper.
  1. assobacca ti
  2. ch’o/a l’assobacche lê
  3. assobacchemmo niatri
  4. assobaccæ viatri
  5. assobaccan lô
scavarcâ

Part. pass. scavarcou

Ger. scavarcando

Ind.
Pres.
  1. mi scavarco
  2. ti ti scavarchi
  3. lê o/a scavarca
  4. niatri scavarchemmo
  5. viatri scavarcæ
  6. lô scavarcan
Impf.
  1. mi scavarcava
  2. ti ti scavarcavi
  3. lê o/a scavarcava
  4. niatri scavarcavimo
  5. viatri scavarcavi
  6. lô scavarcavan
Fut.
  1. mi scavarchiò
  2. ti ti scavarchiæ
  3. lê o/a scavarchià
  4. niatri scavarchiemo
  5. viatri scavarchiei
  6. lô scavarchian
Conz.
Pres.
  1. che mi scavarche
  2. che ti ti scavarchi
  3. che lê o/a scavarche
  4. che niatri scavarchemmo
  5. che viatri scavarcæ
  6. che lô scavarcan
Impf.
  1. che mi scavarchesse
  2. che ti ti scavarchesci
  3. che lê o/a scavarchesse
  4. che niatri scavarchescimo
  5. che viatri scavarchesci
  6. che lô scavarchessan
Cond.
  1. mi scavarchieiva/scavarchiæ
  2. ti ti scavarchiësci
  3. lê o/a scavarchieiva/scavarchiæ
  4. niatri scavarchiëscimo
  5. viatri scavarchiësci
  6. lô scavarchieivan/scavarchiæn
Imper.
  1. scavarca ti
  2. ch’o/a scavarche lê
  3. scavarchemmo niatri
  4. scavarcæ viatri
  5. scavarcan lô
scompassâ

Part. pass. scompassou

Ger. scompassando

Ind.
Pres.
  1. mi scompasso
  2. ti ti scompassi
  3. lê o/a scompassa
  4. niatri scompassemmo
  5. viatri scompassæ
  6. lô scompassan
Impf.
  1. mi scompassava
  2. ti ti scompassavi
  3. lê o/a scompassava
  4. niatri scompassavimo
  5. viatri scompassavi
  6. lô scompassavan
Fut.
  1. mi scompassiò
  2. ti ti scompassiæ
  3. lê o/a scompassià
  4. niatri scompassiemo
  5. viatri scompassiei
  6. lô scompassian
Conz.
Pres.
  1. che mi scompasse
  2. che ti ti scompassi
  3. che lê o/a scompasse
  4. che niatri scompassemmo
  5. che viatri scompassæ
  6. che lô scompassan
Impf.
  1. che mi scompassesse
  2. che ti ti scompassesci
  3. che lê o/a scompassesse
  4. che niatri scompassescimo
  5. che viatri scompassesci
  6. che lô scompassessan
Cond.
  1. mi scompassieiva/scompassiæ
  2. ti ti scompassiësci
  3. lê o/a scompassieiva/scompassiæ
  4. niatri scompassiëscimo
  5. viatri scompassiësci
  6. lô scompassieivan/scompassiæn
Imper.
  1. scompassa ti
  2. ch’o/a scompasse lê
  3. scompassemmo niatri
  4. scompassæ viatri
  5. scompassan lô