Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

attaccare

tr.v.
  1. unire con colla o sim.

    attaccâ [ataˈkaː]

    Examples

    la sarta ha attaccato i bottoni alla camicia

    a cuxeuia a l’à attaccou i pommelli a-a camixa

    attacco le foto delle vacanze sull’album

    attacco e föto de vacanse in sce l’album

  2. trasmettere per contagio

    attaccâ [ataˈkaː]

    Examples

    mio figlio mi ha attaccato l’influenza che si è preso all’asilo

    mæ figgio o m’à attaccou l’influensa ch’o s’é piggiou à l’asilo

    stai lontano che mi attacchi il raffreddore!

    stanni da-a lontan che ti m’attacchi o refreidô!

  3. andare all’attacco; criticare

    attaccâ [ataˈkaː]

    Examples

    il generale ha ordinato alle truppe di attaccare all’alba

    o generale o l’à commandou a-e truppe d’attaccâ a-o spægâ do sô

    ha attaccato duramente il governo durante l’intervista

    o l’à attaccou de brutto o governo durante l’intervista

  4. cominciare a fare qcs.

    comensâ [kumeŋˈsaː]

    Examples

    ho attaccato a leggere e non riuscivo più a smettere

    ò comensou à leze e n’arriësciva ciù à desmette

intr.v.
  1. aderire; far aderire

    attaccâ [ataˈkaː]

    Examples

    il cerotto non attacca più, ne serve uno nuovo

    o çiöto o no l’attacca ciù, ghe ne veu un neuvo

    come potete pensare che la vernice attacchi sul muro umido?

    comme poei pensâ che a vernixe a l’attacche in sciâ miagia umida?

  2. avere inizio

    comensâ [kumeŋˈsaː]

    prinçipiâ [priŋsiˈpjaː]

    Examples

    il film attacca con una scena al rallentatore

    o cine o comensa con unna scena a-o rallentatô

    ho attaccato tardi stamattina, c’era traffico

    ò comensou tardi stamattin, gh’ea trafego

attaccarsi

pron.v.
  1. aderire saldamente

    attaccâse [ataˈkaːse]

    Examples

    la maglietta si attacca alla pelle con questo caldo

    o mariölo o s’attacca a-a pelle con sto cado

  2. reggersi a qcs.

    tegnîse [teˈɲiːse]

    arrezise [aˈrezise]

    Examples

    si è attaccata al corrimano per non cadere

    a s’é tegnua à l’arrembaggia pe no cazze

Multi-word expressions

Conjugations

arreze

Past part. arrezzuo

Ger. arrezzendo

Ind.
Pres.
  1. mi arrezo
  2. ti t’arrezi
  3. lê o/a l’arreze
  4. niatri arrezzemmo
  5. viatri arrezzei
  6. lô arrezan
Impf.
  1. mi arrezzeiva
  2. ti t’arrezzeivi
  3. lê o/a l’arrezzeiva
  4. niatri arrezzeivimo
  5. viatri arrezzeivi
  6. lô arrezzeivan
Fut.
  1. mi arrezziò
  2. ti t’arrezziæ
  3. lê o/a l’arrezzià
  4. niatri arrezziemo
  5. viatri arrezziei
  6. lô arrezzian
Subj.
Pres.
  1. che mi arreze
  2. che ti t’arrezi
  3. che lê o/a l’arreze
  4. che niatri arrezzemmo
  5. che viatri arrezzei
  6. che lô arrezan
Impf.
  1. che mi arrezzesse
  2. che ti t’arrezzesci
  3. che lê o/a l’arrezzesse
  4. che niatri arrezzescimo
  5. che viatri arrezzesci
  6. che lô arrezzessan
Cond.
  1. mi arrezzieiva/arrezziæ
  2. ti t’arrezziësci
  3. lê o/a l’arrezzieiva/arrezziæ
  4. niatri arrezziëscimo
  5. viatri arrezziësci
  6. lô arrezzieivan/arrezziæn
Imper.
  1. arrezi ti
  2. ch’o/a l’arreze lê
  3. arrezzemmo niatri
  4. arrezzei viatri
  5. arrezan lô
attaccâ

Past part. attaccou

Ger. attaccando

Ind.
Pres.
  1. mi attacco
  2. ti t’attacchi
  3. lê o/a l’attacca
  4. niatri attacchemmo
  5. viatri attaccæ
  6. lô attaccan
Impf.
  1. mi attaccava
  2. ti t’attaccavi
  3. lê o/a l’attaccava
  4. niatri attaccavimo
  5. viatri attaccavi
  6. lô attaccavan
Fut.
  1. mi attacchiò
  2. ti t’attacchiæ
  3. lê o/a l’attacchià
  4. niatri attacchiemo
  5. viatri attacchiei
  6. lô attacchian
Subj.
Pres.
  1. che mi attacche
  2. che ti t’attacchi
  3. che lê o/a l’attacche
  4. che niatri attacchemmo
  5. che viatri attaccæ
  6. che lô attaccan
Impf.
  1. che mi attacchesse
  2. che ti t’attacchesci
  3. che lê o/a l’attacchesse
  4. che niatri attacchescimo
  5. che viatri attacchesci
  6. che lô attacchessan
Cond.
  1. mi attacchieiva/attacchiæ
  2. ti t’attacchiësci
  3. lê o/a l’attacchieiva/attacchiæ
  4. niatri attacchiëscimo
  5. viatri attacchiësci
  6. lô attacchieivan/attacchiæn
Imper.
  1. attacca ti
  2. ch’o/a l’attacche lê
  3. attacchemmo niatri
  4. attaccæ viatri
  5. attaccan lô
comensâ

Past part. comensou

Ger. comensando

Ind.
Pres.
  1. mi comenso
  2. ti ti comensi
  3. lê o/a comensa
  4. niatri comensemmo
  5. viatri comensæ
  6. lô comensan
Impf.
  1. mi comensava
  2. ti ti comensavi
  3. lê o/a comensava
  4. niatri comensavimo
  5. viatri comensavi
  6. lô comensavan
Fut.
  1. mi comensiò
  2. ti ti comensiæ
  3. lê o/a comensià
  4. niatri comensiemo
  5. viatri comensiei
  6. lô comensian
Subj.
Pres.
  1. che mi comense
  2. che ti ti comensi
  3. che lê o/a comense
  4. che niatri comensemmo
  5. che viatri comensæ
  6. che lô comensan
Impf.
  1. che mi comensesse
  2. che ti ti comensesci
  3. che lê o/a comensesse
  4. che niatri comensescimo
  5. che viatri comensesci
  6. che lô comensessan
Cond.
  1. mi comensieiva/comensiæ
  2. ti ti comensiësci
  3. lê o/a comensieiva/comensiæ
  4. niatri comensiëscimo
  5. viatri comensiësci
  6. lô comensieivan/comensiæn
Imper.
  1. comensa ti
  2. ch’o/a comense lê
  3. comensemmo niatri
  4. comensæ viatri
  5. comensan lô
prinçipiâ

Past part. prinçipiou

Ger. prinçipiando

Ind.
Pres.
  1. mi prinçipio
  2. ti ti prinçipi
  3. lê o/a prinçipia
  4. niatri prinçipiemmo/prinçipiemo
  5. viatri prinçipiæ
  6. lô prinçipian
Impf.
  1. mi prinçipiava
  2. ti ti prinçipiavi
  3. lê o/a prinçipiava
  4. niatri prinçipiavimo
  5. viatri prinçipiavi
  6. lô prinçipiavan
Fut.
  1. mi prinçipiò
  2. ti ti prinçipiæ
  3. lê o/a prinçipià
  4. niatri prinçipiemo
  5. viatri prinçipiei
  6. lô prinçipian
Subj.
Pres.
  1. che mi prinçipie
  2. che ti ti prinçipi
  3. che lê o/a prinçipie
  4. che niatri prinçipiemmo/prinçipiemo
  5. che viatri prinçipiæ
  6. che lô prinçipian
Impf.
  1. che mi prinçipiesse
  2. che ti ti prinçipiesci
  3. che lê o/a prinçipiesse
  4. che niatri prinçipiescimo
  5. che viatri prinçipiesci
  6. che lô prinçipiessan
Cond.
  1. mi prinçipieiva/prinçipiæ
  2. ti ti prinçipiësci
  3. lê o/a prinçipieiva/prinçipiæ
  4. niatri prinçipiëscimo
  5. viatri prinçipiësci
  6. lô prinçipieivan/prinçipiæn
Imper.
  1. prinçipia ti
  2. ch’o/a prinçipie lê
  3. prinçipiemmo/prinçipiemo niatri
  4. prinçipiæ viatri
  5. prinçipian lô
tegnî

Past part. tegnuo

Ger. tegnindo

Ind.
Pres.
  1. mi tëgno
  2. ti ti tëgni
  3. lê o/a tëgne
  4. niatri tegnimmo
  5. viatri tegnî
  6. lô tëgnan
Impf.
  1. mi tegniva
  2. ti ti tegnivi
  3. lê o/a tegniva
  4. niatri tegnivimo
  5. viatri tegnivi
  6. lô tegnivan
Fut.
  1. mi tegniò
  2. ti ti tegniæ
  3. lê o/a tegnià
  4. niatri tegniemo
  5. viatri tegniei
  6. lô tegnian
Subj.
Pres.
  1. che mi tëgne
  2. che ti ti tëgni
  3. che lê o/a tëgne
  4. che niatri tegnimmo
  5. che viatri tegnî
  6. che lô tëgnan
Impf.
  1. che mi tegnisse
  2. che ti ti tegnisci
  3. che lê o/a tegnisse
  4. che niatri tegniscimo
  5. che viatri tegnisci
  6. che lô tegnissan
Cond.
  1. mi tegnieiva/tegniæ
  2. ti ti tegniësci
  3. lê o/a tegnieiva/tegniæ
  4. niatri tegniëscimo
  5. viatri tegniësci
  6. lô tegnieivan/tegniæn
Imper.
  1. tëgni ti
  2. ch’o/a tëgne lê
  3. tegnimmo niatri
  4. tegnî viatri
  5. tëgnan lô