Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Dizionario italiano-genovese

attaccare

v. tr.
  1. unire con colla o sim.

    attaccâ [ataˈkaː]

    la sarta ha attaccato i bottoni alla camicia

    a cuxeuia a l’à attaccou i pommelli a-a camixa

    attacco le foto delle vacanze sull’album

    attacco e föto de vacanse in sce l’album

  2. trasmettere per contagio

    attaccâ [ataˈkaː]

    mio figlio mi ha attaccato l’influenza che si è preso all’asilo

    mæ figgio o m’à attaccou l’influensa ch’o s’é piggiou à l’asilo

    stai lontano che mi attacchi il raffreddore!

    stanni da-a lontan che ti m’attacchi o refreidô!

  3. andare all’attacco; criticare

    attaccâ [ataˈkaː]

    il generale ha ordinato alle truppe di attaccare all’alba

    o generale o l’à commandou a-e truppe d’attaccâ a-o spægâ do sô

    ha attaccato duramente il governo durante l’intervista

    o l’à attaccou de brutto o governo durante l’intervista

  4. cominciare a fare qcs.

    comensâ [kumeŋˈsaː]

    ho attaccato a leggere e non riuscivo più a smettere

    ò comensou à leze e n’arriësciva ciù à desmette

v. intr.
  1. aderire; far aderire

    attaccâ [ataˈkaː]

    il cerotto non attacca più, ne serve uno nuovo

    o çiöto o no l’attacca ciù, ghe ne veu un neuvo

    come potete pensare che la vernice attacchi sul muro umido?

    comme poei pensâ che a vernixe a l’attacche in sciâ miagia umida?

  2. avere inizio

    comensâ [kumeŋˈsaː]

    prinçipiâ [priŋsiˈpjaː]

    il film attacca con una scena al rallentatore

    o cine o comensa con unna scena a-o rallentatô

    ho attaccato tardi stamattina, c’era traffico

    ò comensou tardi stamattin, gh’ea trafego

attaccarsi

v. pron.
  1. aderire saldamente

    attaccâse [ataˈkaːse]

    la maglietta si attacca alla pelle con questo caldo

    o mariölo o s’attacca a-a pelle con sto cado

  2. reggersi a qcs.

    tegnîse [teˈɲiːse]

    arrezise [aˈreːzise]

    si è attaccata al corrimano per non cadere

    a s’é tegnua à l’arrembaggia pe no cazze

Coniugazioni

arreze

Indicativo

Presente

  1. mi arrezo
  2. ti t’arrezi
  3. o/a l’arreze
  4. niatri arrezzemmo
  5. viatri arrezzei
  6. liatri arrezan

Imperfetto

  1. mi arrezzeiva
  2. ti t’arrezzeivi
  3. o/a l’arrezzeiva
  4. niatri arrezzeivimo
  5. viatri arrezzeivi
  6. liatri arrezzeivan

Futuro

  1. mi arrezziò
  2. ti t’arrezziæ
  3. o/a l’arrezzià
  4. niatri arrezziemo
  5. viatri arrezziei
  6. liatri arrezzian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi arreze
  2. che ti t’arrezi
  3. che lê o/a l’arreze
  4. che niatri arrezzemmo
  5. che viatri arrezzei
  6. che liatri arrezan

Imperfetto

  1. che mi arrezzesse
  2. che ti t’arrezzesci
  3. che lê o/a l’arrezzesse
  4. che niatri arrezzescimo
  5. che viatri arrezzesci
  6. che liatri arrezzessan

Condizionale

  1. mi arrezzieiva/arrezziæ
  2. ti t’arrezziësci
  3. o/a l’arrezzieiva/arrezziæ
  4. niatri arrezziëscimo
  5. viatri arrezziësci
  6. liatri arrezzieivan/arrezziæn

Imperativo

  1. arrezi ti!
  2. arrezzemmo niatri!
  3. arrezzei viatri!

Participio passato

  1. m. s. arrezzuo
  2. m. p. arrezzui
  3. f. s. arrezzua
  4. f. p. arrezzue

Gerundio

  1. arrezzendo
attaccâ

Indicativo

Presente

  1. mi attacco
  2. ti t’attacchi
  3. o/a l’attacca
  4. niatri attacchemmo
  5. viatri attaccæ
  6. liatri attaccan

Imperfetto

  1. mi attaccava
  2. ti t’attaccavi
  3. o/a l’attaccava
  4. niatri attaccavimo
  5. viatri attaccavi
  6. liatri attaccavan

Futuro

  1. mi attacchiò
  2. ti t’attacchiæ
  3. o/a l’attacchià
  4. niatri attacchiemo
  5. viatri attacchiei
  6. liatri attacchian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi attacche
  2. che ti t’attacchi
  3. che lê o/a l’attacche
  4. che niatri attacchemmo
  5. che viatri attaccæ
  6. che liatri attaccan

Imperfetto

  1. che mi attacchesse
  2. che ti t’attacchesci
  3. che lê o/a l’attacchesse
  4. che niatri attacchescimo
  5. che viatri attacchesci
  6. che liatri attacchessan

Condizionale

  1. mi attacchieiva/attacchiæ
  2. ti t’attacchiësci
  3. o/a l’attacchieiva/attacchiæ
  4. niatri attacchiëscimo
  5. viatri attacchiësci
  6. liatri attacchieivan/attacchiæn

Imperativo

  1. attacca ti!
  2. attacchemmo niatri!
  3. attaccæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. attaccou
  2. m. p. attaccæ
  3. f. s. attaccâ
  4. f. p. attaccæ

Gerundio

  1. attaccando
comensâ

Indicativo

Presente

  1. mi comenso
  2. ti ti comensi
  3. o/a comensa
  4. niatri comensemmo
  5. viatri comensæ
  6. liatri comensan

Imperfetto

  1. mi comensava
  2. ti ti comensavi
  3. o/a comensava
  4. niatri comensavimo
  5. viatri comensavi
  6. liatri comensavan

Futuro

  1. mi comensiò
  2. ti ti comensiæ
  3. o/a comensià
  4. niatri comensiemo
  5. viatri comensiei
  6. liatri comensian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi comense
  2. che ti ti comensi
  3. che lê o/a comense
  4. che niatri comensemmo
  5. che viatri comensæ
  6. che liatri comensan

Imperfetto

  1. che mi comensesse
  2. che ti ti comensesci
  3. che lê o/a comensesse
  4. che niatri comensescimo
  5. che viatri comensesci
  6. che liatri comensessan

Condizionale

  1. mi comensieiva/comensiæ
  2. ti ti comensiësci
  3. o/a comensieiva/comensiæ
  4. niatri comensiëscimo
  5. viatri comensiësci
  6. liatri comensieivan/comensiæn

Imperativo

  1. comensa ti!
  2. comensemmo niatri!
  3. comensæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. comensou
  2. m. p. comensæ
  3. f. s. comensâ
  4. f. p. comensæ

Gerundio

  1. comensando
prinçipiâ

Indicativo

Presente

  1. mi prinçipio
  2. ti ti prinçippi
  3. o/a prinçipia
  4. niatri prinçipiemmo/prinçipiemo
  5. viatri prinçipiæ
  6. liatri prinçipian

Imperfetto

  1. mi prinçipiava
  2. ti ti prinçipiavi
  3. o/a prinçipiava
  4. niatri prinçipiavimo
  5. viatri prinçipiavi
  6. liatri prinçipiavan

Futuro

  1. mi prinçipiò
  2. ti ti prinçipiæ
  3. o/a prinçipià
  4. niatri prinçipiemo
  5. viatri prinçipiei
  6. liatri prinçipian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi prinçipie
  2. che ti ti prinçippi
  3. che lê o/a prinçipie
  4. che niatri prinçipiemmo/prinçipiemo
  5. che viatri prinçipiæ
  6. che liatri prinçipian

Imperfetto

  1. che mi prinçipiesse
  2. che ti ti prinçipiesci
  3. che lê o/a prinçipiesse
  4. che niatri prinçipiescimo
  5. che viatri prinçipiesci
  6. che liatri prinçipiessan

Condizionale

  1. mi prinçipieiva/prinçipiæ
  2. ti ti prinçipiësci
  3. o/a prinçipieiva/prinçipiæ
  4. niatri prinçipiëscimo
  5. viatri prinçipiësci
  6. liatri prinçipieivan/prinçipiæn

Imperativo

  1. prinçipia ti!
  2. prinçipiemmo/prinçipiemo niatri!
  3. prinçipiæ viatri!

Participio passato

  1. m. s. prinçipiou
  2. m. p. prinçipiæ
  3. f. s. prinçipiâ
  4. f. p. prinçipiæ

Gerundio

  1. prinçipiando
tegnî

Indicativo

Presente

  1. mi tëgno
  2. ti ti tëgni
  3. o/a tëgne/ten
  4. niatri tegnimmo
  5. viatri tegnî
  6. liatri tëgnan

Imperfetto

  1. mi tegniva
  2. ti ti tegnivi
  3. o/a tegniva
  4. niatri tegnivimo
  5. viatri tegnivi
  6. liatri tegnivan

Futuro

  1. mi tegniò
  2. ti ti tegniæ
  3. o/a tegnià
  4. niatri tegniemo
  5. viatri tegniei
  6. liatri tegnian

Congiuntivo

Presente

  1. che mi tëgne
  2. che ti ti tëgni
  3. che lê o/a tëgne
  4. che niatri tegnimmo
  5. che viatri tegnî
  6. che liatri tëgnan

Imperfetto

  1. che mi tegnisse
  2. che ti ti tegnisci
  3. che lê o/a tegnisse
  4. che niatri tegniscimo
  5. che viatri tegnisci
  6. che liatri tegnissan

Condizionale

  1. mi tegnieiva/tegniæ
  2. ti ti tegniësci
  3. o/a tegnieiva/tegniæ
  4. niatri tegniëscimo
  5. viatri tegniësci
  6. liatri tegnieivan/tegniæn

Imperativo

  1. tëgni ti!
  2. tegnimmo niatri!
  3. tegnî viatri!

Participio passato

  1. m. s. tegnuo
  2. m. p. tegnui
  3. f. s. tegnua
  4. f. p. tegnue

Gerundio

  1. tegnindo

Polirematiche

attaccare bottone, → attaccare briga.