Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

avvicinare

tr. v.
  1. portare più vicino

    avvexinâ [aveʒiˈnaː]

    l’infermiera avvicina la sedia a rotelle al letto

    l’infermea a l’avvexiña a carrega co-e reue a-o letto

    per ascoltare meglio ha avvicinato la sedia a quella dell’amico

    pe sentî megio o l’à avvexinou a carrega à quella de l’amico

  2. socchiudere

    imbägiâ [iŋbaːˈdʒaː]

    arrembâ [areŋˈbaː]

    ha avvicinato la porta senza far rumore

    o l’à imbägiou a pòrta sensa fâ do sciato

avvicinarsi

pron. v.
  1. farsi più vicino

    avvexinâse [aveʒiˈnaːse]

    arrentîse [areŋˈtiːse]

    approscimâse [apruʃiˈmaːse]

    l’inverno si avvicinava

    l’inverno o s’avvexinava

Conjugations

approscimâ

Indicative

Present

  1. mi appròscimo
  2. ti t’appròscimi
  3. lê o/a l’appròscima
  4. niatri approscimemmo
  5. viatri approscimæ
  6. liatri appròsciman

Imperfect

  1. mi approscimava
  2. ti t’approscimavi
  3. lê o/a l’approscimava
  4. niatri approscimavimo
  5. viatri approscimavi
  6. liatri approscimavan

Future

  1. mi approscimiò
  2. ti t’approscimiæ
  3. lê o/a l’approscimià
  4. niatri approscimiemo
  5. viatri approscimiei
  6. liatri approscimian

Subjunctive

Present

  1. che mi appròscime
  2. che ti t’appròscimi
  3. che lê o/a l’appròscime
  4. che niatri approscimemmo
  5. che viatri approscimæ
  6. che liatri appròsciman

Imperfect

  1. che mi approscimesse
  2. che ti t’approscimesci
  3. che lê o/a l’approscimesse
  4. che niatri approscimescimo
  5. che viatri approscimesci
  6. che liatri approscimessan

Conditional

  1. mi approscimieiva/approscimiæ
  2. ti t’approscimiësci
  3. lê o/a l’approscimieiva/approscimiæ
  4. niatri approscimiëscimo
  5. viatri approscimiësci
  6. liatri approscimieivan/approscimiæn

Imperative

  1. appròscima ti!
  2. approscimemmo niatri!
  3. approscimæ viatri!

Past participle

  1. m. s. approscimou
  2. m. p. approscimæ
  3. f. s. approscimâ
  4. f. p. approscimæ

Gerund

  1. approscimando
arrembâ

Indicative

Present

  1. mi arrembo
  2. ti t’arrembi
  3. lê o/a l’arremba
  4. niatri arrembemmo
  5. viatri arrembæ
  6. liatri arremban

Imperfect

  1. mi arrembava
  2. ti t’arrembavi
  3. lê o/a l’arrembava
  4. niatri arrembavimo
  5. viatri arrembavi
  6. liatri arrembavan

Future

  1. mi arrembiò
  2. ti t’arrembiæ
  3. lê o/a l’arrembià
  4. niatri arrembiemo
  5. viatri arrembiei
  6. liatri arrembian

Subjunctive

Present

  1. che mi arrembe
  2. che ti t’arrembi
  3. che lê o/a l’arrembe
  4. che niatri arrembemmo
  5. che viatri arrembæ
  6. che liatri arremban

Imperfect

  1. che mi arrembesse
  2. che ti t’arrembesci
  3. che lê o/a l’arrembesse
  4. che niatri arrembescimo
  5. che viatri arrembesci
  6. che liatri arrembessan

Conditional

  1. mi arrembieiva/arrembiæ
  2. ti t’arrembiësci
  3. lê o/a l’arrembieiva/arrembiæ
  4. niatri arrembiëscimo
  5. viatri arrembiësci
  6. liatri arrembieivan/arrembiæn

Imperative

  1. arremba ti!
  2. arrembemmo niatri!
  3. arrembæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arrembou
  2. m. p. arrembæ
  3. f. s. arrembâ
  4. f. p. arrembæ

Gerund

  1. arrembando
arrentî

Indicative

Present

  1. mi arrentiscio
  2. ti t’arrentisci
  3. lê o/a l’arrentisce
  4. niatri arrentimmo
  5. viatri arrentî
  6. liatri arrentiscian

Imperfect

  1. mi arrentiva
  2. ti t’arrentivi
  3. lê o/a l’arrentiva
  4. niatri arrentivimo
  5. viatri arrentivi
  6. liatri arrentivan

Future

  1. mi arrentiò
  2. ti t’arrentiæ
  3. lê o/a l’arrentià
  4. niatri arrentiemo
  5. viatri arrentiei
  6. liatri arrentian

Subjunctive

Present

  1. che mi arrentisce
  2. che ti t’arrentisci
  3. che lê o/a l’arrentisce
  4. che niatri arrentimmo
  5. che viatri arrentî
  6. che liatri arrentiscian

Imperfect

  1. che mi arrentisse
  2. che ti t’arrentisci
  3. che lê o/a l’arrentisse
  4. che niatri arrentiscimo
  5. che viatri arrentisci
  6. che liatri arrentissan

Conditional

  1. mi arrentieiva/arrentiæ
  2. ti t’arrentiësci
  3. lê o/a l’arrentieiva/arrentiæ
  4. niatri arrentiëscimo
  5. viatri arrentiësci
  6. liatri arrentieivan/arrentiæn

Imperative

  1. arrentisci ti!
  2. arrentimmo niatri!
  3. arrentî viatri!

Past participle

  1. m. s. arrentio
  2. m. p. arrentii
  3. f. s. arrentia
  4. f. p. arrentie

Gerund

  1. arrentindo
avvexinâ

Indicative

Present

  1. mi avvexiño
  2. ti t’avvexiñi
  3. lê o/a l’avvexiña
  4. niatri avvexinemmo
  5. viatri avvexinæ
  6. liatri avvexiñan

Imperfect

  1. mi avvexinava
  2. ti t’avvexinavi
  3. lê o/a l’avvexinava
  4. niatri avvexinavimo
  5. viatri avvexinavi
  6. liatri avvexinavan

Future

  1. mi avvexiniò
  2. ti t’avvexiniæ
  3. lê o/a l’avvexinià
  4. niatri avvexiniemo
  5. viatri avvexiniei
  6. liatri avvexinian

Subjunctive

Present

  1. che mi avvexiñe
  2. che ti t’avvexiñi
  3. che lê o/a l’avvexiñe
  4. che niatri avvexinemmo
  5. che viatri avvexinæ
  6. che liatri avvexiñan

Imperfect

  1. che mi avvexinesse
  2. che ti t’avvexinesci
  3. che lê o/a l’avvexinesse
  4. che niatri avvexinescimo
  5. che viatri avvexinesci
  6. che liatri avvexinessan

Conditional

  1. mi avvexinieiva/avvexiniæ
  2. ti t’avvexiniësci
  3. lê o/a l’avvexinieiva/avvexiniæ
  4. niatri avvexiniëscimo
  5. viatri avvexiniësci
  6. liatri avvexinieivan/avvexiniæn

Imperative

  1. avvexiña ti!
  2. avvexinemmo niatri!
  3. avvexinæ viatri!

Past participle

  1. m. s. avvexinou
  2. m. p. avvexinæ
  3. f. s. avvexinâ
  4. f. p. avvexinæ

Gerund

  1. avvexinando
imbägiâ

Indicative

Present

  1. mi imbagio
  2. ti t’imbagi
  3. lê o/a l’imbagia
  4. niatri imbägemmo
  5. viatri imbägiæ
  6. liatri imbagian

Imperfect

  1. mi imbägiava
  2. ti t’imbägiavi
  3. lê o/a l’imbägiava
  4. niatri imbägiavimo
  5. viatri imbägiavi
  6. liatri imbägiavan

Future

  1. mi imbägiò
  2. ti t’imbägiæ
  3. lê o/a l’imbägià
  4. niatri imbägiemo
  5. viatri imbägiei
  6. liatri imbägian

Subjunctive

Present

  1. che mi imbage
  2. che ti t’imbagi
  3. che lê o/a l’imbage
  4. che niatri imbägemmo
  5. che viatri imbägiæ
  6. che liatri imbagian

Imperfect

  1. che mi imbägesse
  2. che ti t’imbägesci
  3. che lê o/a l’imbägesse
  4. che niatri imbägescimo
  5. che viatri imbägesci
  6. che liatri imbägessan

Conditional

  1. mi imbägieiva/imbägiæ
  2. ti t’imbägiësci
  3. lê o/a l’imbägieiva/imbägiæ
  4. niatri imbägiëscimo
  5. viatri imbägiësci
  6. liatri imbägieivan/imbägiæn

Imperative

  1. imbagia ti!
  2. imbägemmo niatri!
  3. imbägiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. imbägiou
  2. m. p. imbägiæ
  3. f. s. imbägiâ
  4. f. p. imbägiæ

Gerund

  1. imbägiando