Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

azzardare

tr.v.
  1. mettere a rischio

    arresegâ [areseˈɡaː]

    mette (qcs.) à reisego [ˈmetˑe a ˈrejzeɡu]

    Examples

    ha azzardato un sacco di soldi in quell’investimento

    a l’à arresegou un muggio de dinæ inte quell’investimento

  2. proporre con timidezza

    incallâse (à fâ qcs.) [iŋkaˈlaːse]

    arresegâse (à fâ qcs.) [arezeˈɡaːse]

    Examples

    non voglio azzardare una previsione

    no veuggio incallâme à fâ unna previxon

azzardarsi

pron.v.
  1. arrischiarsi

    incallâse [iŋkaˈlaːse]

    arresegâse [arezeˈɡaːse]

    Examples

    lo sa che l’altro giorno si è azzardato a darmi del tu?

    scià ô sa che l’atro giorno o s’é incallou à dâme do ti?

Conjugations

arresegâ

Past part. arresegou

Ger. arresegando

Ind.
Pres.
  1. mi arreisego
  2. ti t’arreiseghi
  3. lê o/a l’arreisega
  4. niatri arreseghemmo
  5. viatri arresegæ
  6. lô arreisegan
Impf.
  1. mi arresegava
  2. ti t’arresegavi
  3. lê o/a l’arresegava
  4. niatri arresegavimo
  5. viatri arresegavi
  6. lô arresegavan
Fut.
  1. mi arreseghiò
  2. ti t’arreseghiæ
  3. lê o/a l’arreseghià
  4. niatri arreseghiemo
  5. viatri arreseghiei
  6. lô arreseghian
Subj.
Pres.
  1. che mi arreiseghe
  2. che ti t’arreiseghi
  3. che lê o/a l’arreiseghe
  4. che niatri arreseghemmo
  5. che viatri arresegæ
  6. che lô arreisegan
Impf.
  1. che mi arreseghesse
  2. che ti t’arreseghesci
  3. che lê o/a l’arreseghesse
  4. che niatri arreseghescimo
  5. che viatri arreseghesci
  6. che lô arreseghessan
Cond.
  1. mi arreseghieiva/arreseghiæ
  2. ti t’arreseghiësci
  3. lê o/a l’arreseghieiva/arreseghiæ
  4. niatri arreseghiëscimo
  5. viatri arreseghiësci
  6. lô arreseghieivan/arreseghiæn
Imper.
  1. arreisega ti
  2. ch’o/a l’arreiseghe lê
  3. arreseghemmo niatri
  4. arresegæ viatri
  5. arreisegan lô
incallâ

Past part. incallou

Ger. incallando

Ind.
Pres.
  1. mi incallo
  2. ti t’incalli
  3. lê o/a l’incalla
  4. niatri incallemmo
  5. viatri incallæ
  6. lô incallan
Impf.
  1. mi incallava
  2. ti t’incallavi
  3. lê o/a l’incallava
  4. niatri incallavimo
  5. viatri incallavi
  6. lô incallavan
Fut.
  1. mi incalliò
  2. ti t’incalliæ
  3. lê o/a l’incallià
  4. niatri incalliemo
  5. viatri incalliei
  6. lô incallian
Subj.
Pres.
  1. che mi incalle
  2. che ti t’incalli
  3. che lê o/a l’incalle
  4. che niatri incallemmo
  5. che viatri incallæ
  6. che lô incallan
Impf.
  1. che mi incallesse
  2. che ti t’incallesci
  3. che lê o/a l’incallesse
  4. che niatri incallescimo
  5. che viatri incallesci
  6. che lô incallessan
Cond.
  1. mi incallieiva/incalliæ
  2. ti t’incalliësci
  3. lê o/a l’incallieiva/incalliæ
  4. niatri incalliëscimo
  5. viatri incalliësci
  6. lô incallieivan/incalliæn
Imper.
  1. incalla ti
  2. ch’o/a l’incalle lê
  3. incallemmo niatri
  4. incallæ viatri
  5. incallan lô
mette

Past part. misso

Ger. mettendo

Ind.
Pres.
  1. mi metto
  2. ti ti metti
  3. lê o/a mette
  4. niatri mettemmo
  5. viatri mettei
  6. lô mettan
Impf.
  1. mi metteiva
  2. ti ti metteivi
  3. lê o/a metteiva
  4. niatri metteivimo
  5. viatri metteivi
  6. lô metteivan
Fut.
  1. mi mettiò
  2. ti ti mettiæ
  3. lê o/a mettià
  4. niatri mettiemo
  5. viatri mettiei
  6. lô mettian
Subj.
Pres.
  1. che mi mette
  2. che ti ti metti
  3. che lê o/a mette
  4. che niatri mettemmo
  5. che viatri mettei
  6. che lô mettan
Impf.
  1. che mi mettesse
  2. che ti ti mettesci
  3. che lê o/a mettesse
  4. che niatri mettescimo
  5. che viatri mettesci
  6. che lô mettessan
Cond.
  1. mi mettieiva/mettiæ
  2. ti ti mettiësci
  3. lê o/a mettieiva/mettiæ
  4. niatri mettiëscimo
  5. viatri mettiësci
  6. lô mettieivan/mettiæn
Imper.
  1. metti ti
  2. ch’o/a mette lê
  3. mettemmo niatri
  4. mettei viatri
  5. mettan lô