Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

gareggiare

intr.v.
  1. fare a gara con qcn.

    anâ de regatta [aˈnaː de reˈɡatˑa]

    regattâ [reɡaˈtaː]

    scciancâ colloquiale raro [ʃtʃaŋˈkaː]

    compete raro [kuŋˈpeːte]

    Examples

    hanno gareggiato contro la squadra tedesca

    son anæti de regatta co-a squaddra tedesca

  2. fare a gara con qcn., spec. con una certa ostilità

    anâ de picca [aˈnaː de ˈpikˑa]

    piggiâse de picca [piˈdʒaːse de ˈpikˑa]

    Examples

    sentiva il bisogno di gareggiare su tutto con suo fratello

    o sentiva o beseugno d’anâ de picca in sce tutto con seu fræ

  3. partecipare ad una gara

    piggiâ parte [ˈpidʒaː ˈpaːrte]

    regattâ [reɡaˈtaː]

    compete raro [kuŋˈpeːte]

    Examples

    abbiamo gareggiato alle Olimpiadi

    emmo piggiou parte a-e Olimpiade

Conjugations

anâ

Past part. anæto

Ger. anando

Ind.
Pres.
  1. mi vaggo
  2. ti ti væ
  3. lê o/a va
  4. niatri anemmo
  5. viatri anæ
  6. lô van
Impf.
  1. mi anava
  2. ti t’anavi
  3. lê o/a l’anava
  4. niatri anavimo
  5. viatri anavi
  6. lô anavan
Fut.
  1. mi aniò
  2. ti t’aniæ
  3. lê o/a l’anià
  4. niatri aniemo
  5. viatri aniei
  6. lô anian
Subj.
Pres.
  1. che mi vagghe
  2. che ti ti vagghi
  3. che lê o/a vagghe
  4. che niatri anemmo
  5. che viatri anæ
  6. che lô vaggan
Impf.
  1. che mi anesse
  2. che ti t’anesci
  3. che lê o/a l’anesse
  4. che niatri anescimo
  5. che viatri anesci
  6. che lô anessan
Cond.
  1. mi anieiva/aniæ
  2. ti t’aniësci
  3. lê o/a l’anieiva/aniæ
  4. niatri aniëscimo
  5. viatri aniësci
  6. lô anieivan/aniæn
Imper.
  1. vanni ti
  2. ch’o/a vagghe lê
  3. anemmo niatri
  4. anæ viatri
  5. vaggan lô
compete

Past part. competuo

Ger. competendo

Ind.
Pres.
  1. mi competo
  2. ti ti competi
  3. lê o/a compete
  4. niatri competemmo
  5. viatri competei
  6. lô competan
Impf.
  1. mi competeiva
  2. ti ti competeivi
  3. lê o/a competeiva
  4. niatri competeivimo
  5. viatri competeivi
  6. lô competeivan
Fut.
  1. mi competiò
  2. ti ti competiæ
  3. lê o/a competià
  4. niatri competiemo
  5. viatri competiei
  6. lô competian
Subj.
Pres.
  1. che mi compete
  2. che ti ti competi
  3. che lê o/a compete
  4. che niatri competemmo
  5. che viatri competei
  6. che lô competan
Impf.
  1. che mi competesse
  2. che ti ti competesci
  3. che lê o/a competesse
  4. che niatri competescimo
  5. che viatri competesci
  6. che lô competessan
Cond.
  1. mi competieiva/competiæ
  2. ti ti competiësci
  3. lê o/a competieiva/competiæ
  4. niatri competiëscimo
  5. viatri competiësci
  6. lô competieivan/competiæn
Imper.
  1. competi ti
  2. ch’o/a compete lê
  3. competemmo niatri
  4. competei viatri
  5. competan lô
piggiâ

Past part. piggiou

Ger. piggiando

Ind.
Pres.
  1. mi piggio
  2. ti ti piggi
  3. lê o/a piggia
  4. niatri piggemmo
  5. viatri piggiæ
  6. lô piggian
Impf.
  1. mi piggiava
  2. ti ti piggiavi
  3. lê o/a piggiava
  4. niatri piggiavimo
  5. viatri piggiavi
  6. lô piggiavan
Fut.
  1. mi piggiò
  2. ti ti piggiæ
  3. lê o/a piggià
  4. niatri piggiemo
  5. viatri piggiei
  6. lô piggian
Subj.
Pres.
  1. che mi pigge
  2. che ti ti piggi
  3. che lê o/a pigge
  4. che niatri piggemmo
  5. che viatri piggiæ
  6. che lô piggian
Impf.
  1. che mi piggesse
  2. che ti ti piggesci
  3. che lê o/a piggesse
  4. che niatri piggescimo
  5. che viatri piggesci
  6. che lô piggessan
Cond.
  1. mi piggieiva/piggiæ
  2. ti ti piggiësci
  3. lê o/a piggieiva/piggiæ
  4. niatri piggiëscimo
  5. viatri piggiësci
  6. lô piggieivan/piggiæn
Imper.
  1. piggia ti
  2. ch’o/a pigge lê
  3. piggemmo niatri
  4. piggiæ viatri
  5. piggian lô
regattâ

Past part. regattou

Ger. regattando

Ind.
Pres.
  1. mi regatto
  2. ti ti regatti
  3. lê o/a regatta
  4. niatri regattemmo
  5. viatri regattæ
  6. lô regattan
Impf.
  1. mi regattava
  2. ti ti regattavi
  3. lê o/a regattava
  4. niatri regattavimo
  5. viatri regattavi
  6. lô regattavan
Fut.
  1. mi regattiò
  2. ti ti regattiæ
  3. lê o/a regattià
  4. niatri regattiemo
  5. viatri regattiei
  6. lô regattian
Subj.
Pres.
  1. che mi regatte
  2. che ti ti regatti
  3. che lê o/a regatte
  4. che niatri regattemmo
  5. che viatri regattæ
  6. che lô regattan
Impf.
  1. che mi regattesse
  2. che ti ti regattesci
  3. che lê o/a regattesse
  4. che niatri regattescimo
  5. che viatri regattesci
  6. che lô regattessan
Cond.
  1. mi regattieiva/regattiæ
  2. ti ti regattiësci
  3. lê o/a regattieiva/regattiæ
  4. niatri regattiëscimo
  5. viatri regattiësci
  6. lô regattieivan/regattiæn
Imper.
  1. regatta ti
  2. ch’o/a regatte lê
  3. regattemmo niatri
  4. regattæ viatri
  5. regattan lô
scciancâ

Past part. scciancou

Ger. scciancando

Ind.
Pres.
  1. mi sccianco
  2. ti ti sccianchi
  3. lê o/a sccianca
  4. niatri sccianchemmo
  5. viatri scciancæ
  6. lô scciancan
Impf.
  1. mi scciancava
  2. ti ti scciancavi
  3. lê o/a scciancava
  4. niatri scciancavimo
  5. viatri scciancavi
  6. lô scciancavan
Fut.
  1. mi sccianchiò
  2. ti ti sccianchiæ
  3. lê o/a sccianchià
  4. niatri sccianchiemo
  5. viatri sccianchiei
  6. lô sccianchian
Subj.
Pres.
  1. che mi sccianche
  2. che ti ti sccianchi
  3. che lê o/a sccianche
  4. che niatri sccianchemmo
  5. che viatri scciancæ
  6. che lô scciancan
Impf.
  1. che mi sccianchesse
  2. che ti ti sccianchesci
  3. che lê o/a sccianchesse
  4. che niatri sccianchescimo
  5. che viatri sccianchesci
  6. che lô sccianchessan
Cond.
  1. mi sccianchieiva/sccianchiæ
  2. ti ti sccianchiësci
  3. lê o/a sccianchieiva/sccianchiæ
  4. niatri sccianchiëscimo
  5. viatri sccianchiësci
  6. lô sccianchieivan/sccianchiæn
Imper.
  1. sccianca ti
  2. ch’o/a sccianche lê
  3. sccianchemmo niatri
  4. scciancæ viatri
  5. scciancan lô