Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

mancare

intr. v.
  1. essere assente o in quantità insufficiente

    ammancâ [amaŋˈkaː] (var. mancâ)1

    manca il sale, me ne puoi portare un pö?

    ammanca a sâ, ti me ne peu portâ un pö?

  2. scomparire inaspettatamente, scarseggiare

    ammancâ [amaŋˈkaː] (var. mancâ)1

    ieri sera stavamo guardando la partita in TV e è mancata l’elettricità

    vëi seia eimo apreuvo à ammiâ a partia in televixon e l’é mancou a luxe

  3. provocare nostalgia per la propria assenza

    ammancâ [amaŋˈkaː] (var. mancâ)1

    a dire il vero, ti devo confessare che quello scemo mi manca tantissimo

    à dî a veitæ, ò da confessâte che quello nescio o m’ammanca ben ben

  4. rimanere rispetto a un termine prestabilito

    ammancâ [amaŋˈkaː] (var. mancâ)1

    arrestâ [aresˈtaː] (var. restâ)

    quante settimane mancano ancora all’esame?

    quante settemañe ammanca ancon à l’examme?

tr. v.
  1. non riuscire a colpire un bersaglio e sim.

    ammancâ [amaŋˈkaː] (var. mancâ)1

    accidenti, ho mancato di nuovo il bersaglio!

    bacere, ò ammancou torna a çibbla!

  2. non riuscire a prendere un mezzo

    perde [ˈpɛːrde]

    ho mancato il treno per cinque minuti

    ò perso o treno pe çinque menuti

Learn more

1. Prothesis of [a]- in verbs and nouns

In Genoese, the prothesis – that is, the addition in initial position – of a vowel [a]- is particularly frequent in many verbal forms. These verbs may therefore occur in double form, for example: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “to remember”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “to use”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “to remove, take away”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “to look”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “to gather, collect”. Although this phenomenon may originally have had an intensifying function, in practice both forms—with or without the initial vowel—are equivalent and entail no difference in meaning. The phenomenon also affects some deverbal nouns, such as arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “memory”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “stain remover”, or arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “collection”. In these cases as well, the two forms normally do not imply any difference in meaning. In DEIZE, forms with or without [a]- prothesis are lemmatized under the variant considered most frequent in general usage.

Conjugations

ammancâ

Indicative

Present

  1. mi ammanco
  2. ti t’ammanchi
  3. o/a l’ammanca
  4. niatri ammanchemmo
  5. viatri ammancæ
  6. liatri ammancan

Imperfect

  1. mi ammancava
  2. ti t’ammancavi
  3. o/a l’ammancava
  4. niatri ammancavimo
  5. viatri ammancavi
  6. liatri ammancavan

Future

  1. mi ammanchiò
  2. ti t’ammanchiæ
  3. o/a l’ammanchià
  4. niatri ammanchiemo
  5. viatri ammanchiei
  6. liatri ammanchian

Subjunctive

Present

  1. che mi ammanche
  2. che ti t’ammanchi
  3. che lê o/a l’ammanche
  4. che niatri ammanchemmo
  5. che viatri ammancæ
  6. che liatri ammancan

Imperfect

  1. che mi ammanchesse
  2. che ti t’ammanchesci
  3. che lê o/a l’ammanchesse
  4. che niatri ammanchescimo
  5. che viatri ammanchesci
  6. che liatri ammanchessan

Conditional

  1. mi ammanchieiva/ammanchiæ
  2. ti t’ammanchiësci
  3. o/a l’ammanchieiva/ammanchiæ
  4. niatri ammanchiëscimo
  5. viatri ammanchiësci
  6. liatri ammanchieivan/ammanchiæn

Imperative

  1. ammanca ti!
  2. ammanchemmo niatri!
  3. ammancæ viatri!

Past participle

  1. m. s. ammancou
  2. m. p. ammancæ
  3. f. s. ammancâ
  4. f. p. ammancæ

Gerund

  1. ammancando
arrestâ

Indicative

Present

  1. mi arresto
  2. ti t’arresti
  3. o/a l’arresta
  4. niatri arrestemmo
  5. viatri arrestæ
  6. liatri arrestan

Imperfect

  1. mi arrestava
  2. ti t’arrestavi
  3. o/a l’arrestava
  4. niatri arrestavimo
  5. viatri arrestavi
  6. liatri arrestavan

Future

  1. mi arrestiò
  2. ti t’arrestiæ
  3. o/a l’arrestià
  4. niatri arrestiemo
  5. viatri arrestiei
  6. liatri arrestian

Subjunctive

Present

  1. che mi arreste
  2. che ti t’arresti
  3. che lê o/a l’arreste
  4. che niatri arrestemmo
  5. che viatri arrestæ
  6. che liatri arrestan

Imperfect

  1. che mi arrestesse
  2. che ti t’arrestesci
  3. che lê o/a l’arrestesse
  4. che niatri arrestescimo
  5. che viatri arrestesci
  6. che liatri arrestessan

Conditional

  1. mi arrestieiva/arrestiæ
  2. ti t’arrestiësci
  3. o/a l’arrestieiva/arrestiæ
  4. niatri arrestiëscimo
  5. viatri arrestiësci
  6. liatri arrestieivan/arrestiæn

Imperative

  1. arresta ti!
  2. arrestemmo niatri!
  3. arrestæ viatri!

Past participle

  1. m. s. arrestou
  2. m. p. arrestæ
  3. f. s. arrestâ
  4. f. p. arrestæ

Gerund

  1. arrestando
perde

Indicative

Present

  1. mi perdo
  2. ti ti perdi
  3. o/a perde
  4. niatri perdemmo
  5. viatri perdei
  6. liatri perdan

Imperfect

  1. mi perdeiva
  2. ti ti perdeivi
  3. o/a perdeiva
  4. niatri perdeivimo
  5. viatri perdeivi
  6. liatri perdeivan

Future

  1. mi perdiò
  2. ti ti perdiæ
  3. o/a perdià
  4. niatri perdiemo
  5. viatri perdiei
  6. liatri perdian

Subjunctive

Present

  1. che mi perde
  2. che ti ti perdi
  3. che lê o/a perde
  4. che niatri perdemmo
  5. che viatri perdei
  6. che liatri perdan

Imperfect

  1. che mi perdesse
  2. che ti ti perdesci
  3. che lê o/a perdesse
  4. che niatri perdescimo
  5. che viatri perdesci
  6. che liatri perdessan

Conditional

  1. mi perdieiva/perdiæ
  2. ti ti perdiësci
  3. o/a perdieiva/perdiæ
  4. niatri perdiëscimo
  5. viatri perdiësci
  6. liatri perdieivan/perdiæn

Imperative

  1. perdi ti!
  2. perdemmo niatri!
  3. perdei viatri!

Past participle

  1. m. s. perso
  2. m. p. persci
  3. f. s. persa
  4. f. p. perse

Gerund

  1. perdendo

Multi-word expressions

ci mancherebbe altro, → mancarci poco.