Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

mancare

v. intr.
  1. essere assente o in quantità insufficiente

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    manca il sale, me lo puoi portare?

    l’ammanca a sâ, ti me â peu portâ?

  2. scomparire inaspettatamente, scarseggiare

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    ieri sera stavamo guardando la partita in TV e è mancata la luce

    vëi seia eimo apreuvo à ammiâ a partia in televixon e l’é mancou a luxe

  3. essere assente, provocare nostalgia per la propria assenza

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    a dire il vero, ti devo confessare che quello scemo mi manca tantissimo

    à dî a veitæ, ò da confessâte che quello nescio o m’ammanca ben ben

  4. rimanere rispetto a un termine prestabilito

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    arrestâ [arɛsˈtaː] (var. restâ)

    quante settimane mancano ancora all’esame

    quante settemañe l’ammanca ancon à l’examme

v. tr.
  1. non riuscire a colpire un bersaglio e sim.

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    accidenti, ho mancato di nuovo il bersaglio!

    bacere, ò ammancou torna a çibbla!

Coniugaçioin

ammancâ

Indicativo

Presente

  1. mi ammanco
  2. ti t’ammanchi
  3. lê o/a l’ammanca
  4. niatri ammanchemmo
  5. viatri ammancæ
  6. liatri ammancan

Imperfetto

  1. mi ammancava
  2. ti t’ammancavi
  3. lê o/a l’ammancava
  4. niatri ammancavimo
  5. viatri ammancavi
  6. liatri ammancavan

Futuo

  1. mi ammanchiò
  2. ti t’ammanchiæ
  3. lê o/a l’ammanchià
  4. niatri ammanchiemo
  5. viatri ammanchiei
  6. liatri ammanchian

Conzontivo

Presente

  1. che mi ammanche
  2. che ti t’ammanchi
  3. che lê o/a l’ammanche
  4. che niatri ammanchemmo
  5. che viatri ammancæ
  6. che liatri ammancan

Imperfetto

  1. che mi ammanchesse
  2. che ti t’ammanchesci
  3. che lê o/a l’ammanchesse
  4. che niatri ammanchescimo
  5. che viatri ammanchesci
  6. che liatri ammanchessan

Condiçionale

  1. mi ammanchieiva/ammanchiæ
  2. ti t’ammanchiësci
  3. lê o/a l’ammanchieiva/ammanchiæ
  4. niatri ammanchiëscimo
  5. viatri ammanchiësci
  6. liatri ammanchieivan/ammanchiæn

Imperativo

  1. ammanca ti!
  2. ammanchemmo niatri!
  3. ammancæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. ammancou
  2. m. p. ammancæ
  3. f. s. ammancâ
  4. f. p. ammancæ

Gerundio

  1. ammancando
arrestâ

Indicativo

Presente

  1. mi arresto
  2. ti t’arresti
  3. lê o/a l’arresta
  4. niatri arrestemmo
  5. viatri arrestæ
  6. liatri arrestan

Imperfetto

  1. mi arrestava
  2. ti t’arrestavi
  3. lê o/a l’arrestava
  4. niatri arrestavimo
  5. viatri arrestavi
  6. liatri arrestavan

Futuo

  1. mi arrestiò
  2. ti t’arrestiæ
  3. lê o/a l’arrestià
  4. niatri arrestiemo
  5. viatri arrestiei
  6. liatri arrestian

Conzontivo

Presente

  1. che mi arreste
  2. che ti t’arresti
  3. che lê o/a l’arreste
  4. che niatri arrestemmo
  5. che viatri arrestæ
  6. che liatri arrestan

Imperfetto

  1. che mi arrestesse
  2. che ti t’arrestesci
  3. che lê o/a l’arrestesse
  4. che niatri arrestescimo
  5. che viatri arrestesci
  6. che liatri arrestessan

Condiçionale

  1. mi arrestieiva/arrestiæ
  2. ti t’arrestiësci
  3. lê o/a l’arrestieiva/arrestiæ
  4. niatri arrestiëscimo
  5. viatri arrestiësci
  6. liatri arrestieivan/arrestiæn

Imperativo

  1. arresta ti!
  2. arrestemmo niatri!
  3. arrestæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. arrestou
  2. m. p. arrestæ
  3. f. s. arrestâ
  4. f. p. arrestæ

Gerundio

  1. arrestando