Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

scompigliare

tr. v.
  1. mettere in disordine

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    cacciâ pe l’äia [kaˈtʃaː pe l ˈaːja]

    tambusciâ [taŋbyˈʃaː]

    desquinternâ [deskwiŋtɛrˈnaː]

    cacciâ à dòsso bordòsso coll. [kaˈtʃaː ˈdɔsˑu burˈdɔsˑu]

    quando dormo scompiglio sempre le lenzuola

    quande dòrmo sciato delongo i lençeu

    il vento scompiglia le foglie secche nei giardini

    o vento o sciata e feugge secche inti giardin

  2. arruffare

    abberruffâ [aberyˈfaː] (var. asberruffâ)

    spampaggiâ [spaŋpaˈdʒaː]

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    la zia le ha sorriso e le ha scompigliato i capelli

    a lalla a gh’à fæto un fattoriso e a gh’à abberruffou i cavelli

    non voglio mettermi il berretto perché mi scompiglia i capelli

    no veuggio mettime a berretta perché a m’abberruffa i cavelli

  3. turbare

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    conturbâ [kuŋtyrˈbaː]

    lo scandalo ha scompigliato la pace del paesino

    o scandalo o l’à sciatou a paxe do paisetto

Conjugations

abberruffâ

Indicative

Present

  1. mi abberruffo
  2. ti t’abberruffi
  3. o/a l’abberruffa
  4. niatri abberruffemmo
  5. viatri abberruffæ
  6. liatri abberruffan

Imperfect

  1. mi abberruffava
  2. ti t’abberruffavi
  3. o/a l’abberruffava
  4. niatri abberruffavimo
  5. viatri abberruffavi
  6. liatri abberruffavan

Future

  1. mi abberruffiò
  2. ti t’abberruffiæ
  3. o/a l’abberruffià
  4. niatri abberruffiemo
  5. viatri abberruffiei
  6. liatri abberruffian

Subjunctive

Present

  1. che mi abberruffe
  2. che ti t’abberruffi
  3. che lê o/a l’abberruffe
  4. che niatri abberruffemmo
  5. che viatri abberruffæ
  6. che liatri abberruffan

Imperfect

  1. che mi abberruffesse
  2. che ti t’abberruffesci
  3. che lê o/a l’abberruffesse
  4. che niatri abberruffescimo
  5. che viatri abberruffesci
  6. che liatri abberruffessan

Conditional

  1. mi abberruffieiva/abberruffiæ
  2. ti t’abberruffiësci
  3. o/a l’abberruffieiva/abberruffiæ
  4. niatri abberruffiëscimo
  5. viatri abberruffiësci
  6. liatri abberruffieivan/abberruffiæn

Imperative

  1. abberruffa ti!
  2. abberruffemmo niatri!
  3. abberruffæ viatri!

Past participle

  1. m. s. abberruffou
  2. m. p. abberruffæ
  3. f. s. abberruffâ
  4. f. p. abberruffæ

Gerund

  1. abberruffando
conturbâ

Indicative

Present

  1. mi conturbo
  2. ti ti conturbi
  3. o/a conturba
  4. niatri conturbemmo
  5. viatri conturbæ
  6. liatri conturban

Imperfect

  1. mi conturbava
  2. ti ti conturbavi
  3. o/a conturbava
  4. niatri conturbavimo
  5. viatri conturbavi
  6. liatri conturbavan

Future

  1. mi conturbiò
  2. ti ti conturbiæ
  3. o/a conturbià
  4. niatri conturbiemo
  5. viatri conturbiei
  6. liatri conturbian

Subjunctive

Present

  1. che mi conturbe
  2. che ti ti conturbi
  3. che lê o/a conturbe
  4. che niatri conturbemmo
  5. che viatri conturbæ
  6. che liatri conturban

Imperfect

  1. che mi conturbesse
  2. che ti ti conturbesci
  3. che lê o/a conturbesse
  4. che niatri conturbescimo
  5. che viatri conturbesci
  6. che liatri conturbessan

Conditional

  1. mi conturbieiva/conturbiæ
  2. ti ti conturbiësci
  3. o/a conturbieiva/conturbiæ
  4. niatri conturbiëscimo
  5. viatri conturbiësci
  6. liatri conturbieivan/conturbiæn

Imperative

  1. conturba ti!
  2. conturbemmo niatri!
  3. conturbæ viatri!

Past participle

  1. m. s. conturbou
  2. m. p. conturbæ
  3. f. s. conturbâ
  4. f. p. conturbæ

Gerund

  1. conturbando
desquinternâ

Indicative

Present

  1. mi desquinterno
  2. ti ti desquinterni
  3. o/a desquinterna
  4. niatri desquinternemmo
  5. viatri desquinternæ
  6. liatri desquinternan

Imperfect

  1. mi desquinternava
  2. ti ti desquinternavi
  3. o/a desquinternava
  4. niatri desquinternavimo
  5. viatri desquinternavi
  6. liatri desquinternavan

Future

  1. mi desquinterniò
  2. ti ti desquinterniæ
  3. o/a desquinternià
  4. niatri desquinterniemo
  5. viatri desquinterniei
  6. liatri desquinternian

Subjunctive

Present

  1. che mi desquinterne
  2. che ti ti desquinterni
  3. che lê o/a desquinterne
  4. che niatri desquinternemmo
  5. che viatri desquinternæ
  6. che liatri desquinternan

Imperfect

  1. che mi desquinternesse
  2. che ti ti desquinternesci
  3. che lê o/a desquinternesse
  4. che niatri desquinternescimo
  5. che viatri desquinternesci
  6. che liatri desquinternessan

Conditional

  1. mi desquinternieiva/desquinterniæ
  2. ti ti desquinterniësci
  3. o/a desquinternieiva/desquinterniæ
  4. niatri desquinterniëscimo
  5. viatri desquinterniësci
  6. liatri desquinternieivan/desquinterniæn

Imperative

  1. desquinterna ti!
  2. desquinternemmo niatri!
  3. desquinternæ viatri!

Past participle

  1. m. s. desquinternou
  2. m. p. desquinternæ
  3. f. s. desquinternâ
  4. f. p. desquinternæ

Gerund

  1. desquinternando
sciätâ

Indicative

Present

  1. mi sciato
  2. ti ti sciati
  3. o/a sciata
  4. niatri sciätemmo
  5. viatri sciätæ
  6. liatri sciatan

Imperfect

  1. mi sciätava
  2. ti ti sciätavi
  3. o/a sciätava
  4. niatri sciätavimo
  5. viatri sciätavi
  6. liatri sciätavan

Future

  1. mi sciätiò
  2. ti ti sciätiæ
  3. o/a sciätià
  4. niatri sciätiemo
  5. viatri sciätiei
  6. liatri sciätian

Subjunctive

Present

  1. che mi sciate
  2. che ti ti sciati
  3. che lê o/a sciate
  4. che niatri sciätemmo
  5. che viatri sciätæ
  6. che liatri sciatan

Imperfect

  1. che mi sciätesse
  2. che ti ti sciätesci
  3. che lê o/a sciätesse
  4. che niatri sciätescimo
  5. che viatri sciätesci
  6. che liatri sciätessan

Conditional

  1. mi sciätieiva/sciätiæ
  2. ti ti sciätiësci
  3. o/a sciätieiva/sciätiæ
  4. niatri sciätiëscimo
  5. viatri sciätiësci
  6. liatri sciätieivan/sciätiæn

Imperative

  1. sciata ti!
  2. sciätemmo niatri!
  3. sciätæ viatri!

Past participle

  1. m. s. sciätou
  2. m. p. sciätæ
  3. f. s. sciätâ
  4. f. p. sciätæ

Gerund

  1. sciätando
spampaggiâ

Indicative

Present

  1. mi spampaggio
  2. ti ti spampaggi
  3. o/a spampaggia
  4. niatri spampaggemmo
  5. viatri spampaggiæ
  6. liatri spampaggian

Imperfect

  1. mi spampaggiava
  2. ti ti spampaggiavi
  3. o/a spampaggiava
  4. niatri spampaggiavimo
  5. viatri spampaggiavi
  6. liatri spampaggiavan

Future

  1. mi spampaggiò
  2. ti ti spampaggiæ
  3. o/a spampaggià
  4. niatri spampaggiemo
  5. viatri spampaggiei
  6. liatri spampaggian

Subjunctive

Present

  1. che mi spampagge
  2. che ti ti spampaggi
  3. che lê o/a spampagge
  4. che niatri spampaggemmo
  5. che viatri spampaggiæ
  6. che liatri spampaggian

Imperfect

  1. che mi spampaggesse
  2. che ti ti spampaggesci
  3. che lê o/a spampaggesse
  4. che niatri spampaggescimo
  5. che viatri spampaggesci
  6. che liatri spampaggessan

Conditional

  1. mi spampaggieiva/spampaggiæ
  2. ti ti spampaggiësci
  3. o/a spampaggieiva/spampaggiæ
  4. niatri spampaggiëscimo
  5. viatri spampaggiësci
  6. liatri spampaggieivan/spampaggiæn

Imperative

  1. spampaggia ti!
  2. spampaggemmo niatri!
  3. spampaggiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. spampaggiou
  2. m. p. spampaggiæ
  3. f. s. spampaggiâ
  4. f. p. spampaggiæ

Gerund

  1. spampaggiando
tambusciâ

Indicative

Present

  1. mi tambuscio
  2. ti ti tambusci
  3. o/a tambuscia
  4. niatri tambuscemmo
  5. viatri tambusciæ
  6. liatri tambuscian

Imperfect

  1. mi tambusciava
  2. ti ti tambusciavi
  3. o/a tambusciava
  4. niatri tambusciavimo
  5. viatri tambusciavi
  6. liatri tambusciavan

Future

  1. mi tambusciò
  2. ti ti tambusciæ
  3. o/a tambuscià
  4. niatri tambusciemo
  5. viatri tambusciei
  6. liatri tambuscian

Subjunctive

Present

  1. che mi tambusce
  2. che ti ti tambusci
  3. che lê o/a tambusce
  4. che niatri tambuscemmo
  5. che viatri tambusciæ
  6. che liatri tambuscian

Imperfect

  1. che mi tambuscesse
  2. che ti ti tambuscesci
  3. che lê o/a tambuscesse
  4. che niatri tambuscescimo
  5. che viatri tambuscesci
  6. che liatri tambuscessan

Conditional

  1. mi tambuscieiva/tambusciæ
  2. ti ti tambusciësci
  3. o/a tambuscieiva/tambusciæ
  4. niatri tambusciëscimo
  5. viatri tambusciësci
  6. liatri tambuscieivan/tambusciæn

Imperative

  1. tambuscia ti!
  2. tambuscemmo niatri!
  3. tambusciæ viatri!

Past participle

  1. m. s. tambusciou
  2. m. p. tambusciæ
  3. f. s. tambusciâ
  4. f. p. tambusciæ

Gerund

  1. tambusciando