Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: dizionario italiano-genovese

scompigliare

v.tr.
  1. mettere in disordine

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    cacciâ pe l’äia [kaˈtʃaː pe l ˈaːja]

    tambusciâ [taŋbyˈʃaː]

    desquinternâ [deskwiŋtɛrˈnaː]

    cacciâ à dòsso bordòsso colloquiale [kaˈtʃaː ˈdɔsˑu burˈdɔsˑu]

    Esempi

    quando dormo scompiglio sempre le lenzuola

    quande dòrmo sciato delongo i lençeu

    il vento scompiglia le foglie secche nei giardini

    o vento o sciata e feugge secche inti giardin

  2. arruffare

    abberruffâ [aberyˈfaː]

    spampaggiâ [spaŋpaˈdʒaː]

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    Esempi

    la zia le ha sorriso e le ha scompigliato i capelli

    a lalla a gh’à fæto un fattoriso e a gh’à abberruffou i cavelli

    non voglio mettermi il berretto perché mi scompiglia i capelli

    no veuggio mettime a berretta perché a m’abberruffa i cavelli

  3. turbare

    sciätâ [ʃaːˈtaː]

    conturbâ [kuŋtyrˈbaː]

    Esempi

    lo scandalo ha scompigliato la pace del paesino

    o scandalo o l’à sciatou a paxe do paisetto

Coniugazioni

abberruffâ

Part. pass. abberruffou

Ger. abberruffando

Ind.
Pres.
  1. mi abberruffo
  2. ti t’abberruffi
  3. lê o/a l’abberruffa
  4. niatri abberruffemmo
  5. viatri abberruffæ
  6. lô abberruffan
Impf.
  1. mi abberruffava
  2. ti t’abberruffavi
  3. lê o/a l’abberruffava
  4. niatri abberruffavimo
  5. viatri abberruffavi
  6. lô abberruffavan
Fut.
  1. mi abberruffiò
  2. ti t’abberruffiæ
  3. lê o/a l’abberruffià
  4. niatri abberruffiemo
  5. viatri abberruffiei
  6. lô abberruffian
Cong.
Pres.
  1. che mi abberruffe
  2. che ti t’abberruffi
  3. che lê o/a l’abberruffe
  4. che niatri abberruffemmo
  5. che viatri abberruffæ
  6. che lô abberruffan
Impf.
  1. che mi abberruffesse
  2. che ti t’abberruffesci
  3. che lê o/a l’abberruffesse
  4. che niatri abberruffescimo
  5. che viatri abberruffesci
  6. che lô abberruffessan
Cond.
  1. mi abberruffieiva/abberruffiæ
  2. ti t’abberruffiësci
  3. lê o/a l’abberruffieiva/abberruffiæ
  4. niatri abberruffiëscimo
  5. viatri abberruffiësci
  6. lô abberruffieivan/abberruffiæn
Imper.
  1. abberruffa ti
  2. ch’o/a l’abberruffe lê
  3. abberruffemmo niatri
  4. abberruffæ viatri
  5. abberruffan lô
cacciâ

Part. pass. cacciou

Ger. cacciando

Ind.
Pres.
  1. mi caccio
  2. ti ti cacci
  3. lê o/a caccia
  4. niatri caccemmo
  5. viatri cacciæ
  6. lô caccian
Impf.
  1. mi cacciava
  2. ti ti cacciavi
  3. lê o/a cacciava
  4. niatri cacciavimo
  5. viatri cacciavi
  6. lô cacciavan
Fut.
  1. mi cacciò
  2. ti ti cacciæ
  3. lê o/a caccià
  4. niatri cacciemo
  5. viatri cacciei
  6. lô caccian
Cong.
Pres.
  1. che mi cacce
  2. che ti ti cacci
  3. che lê o/a cacce
  4. che niatri caccemmo
  5. che viatri cacciæ
  6. che lô caccian
Impf.
  1. che mi caccesse
  2. che ti ti caccesci
  3. che lê o/a caccesse
  4. che niatri caccescimo
  5. che viatri caccesci
  6. che lô caccessan
Cond.
  1. mi caccieiva/cacciæ
  2. ti ti cacciësci
  3. lê o/a caccieiva/cacciæ
  4. niatri cacciëscimo
  5. viatri cacciësci
  6. lô caccieivan/cacciæn
Imper.
  1. caccia ti
  2. ch’o/a cacce lê
  3. caccemmo niatri
  4. cacciæ viatri
  5. caccian lô
conturbâ

Part. pass. conturbou

Ger. conturbando

Ind.
Pres.
  1. mi conturbo
  2. ti ti conturbi
  3. lê o/a conturba
  4. niatri conturbemmo
  5. viatri conturbæ
  6. lô conturban
Impf.
  1. mi conturbava
  2. ti ti conturbavi
  3. lê o/a conturbava
  4. niatri conturbavimo
  5. viatri conturbavi
  6. lô conturbavan
Fut.
  1. mi conturbiò
  2. ti ti conturbiæ
  3. lê o/a conturbià
  4. niatri conturbiemo
  5. viatri conturbiei
  6. lô conturbian
Cong.
Pres.
  1. che mi conturbe
  2. che ti ti conturbi
  3. che lê o/a conturbe
  4. che niatri conturbemmo
  5. che viatri conturbæ
  6. che lô conturban
Impf.
  1. che mi conturbesse
  2. che ti ti conturbesci
  3. che lê o/a conturbesse
  4. che niatri conturbescimo
  5. che viatri conturbesci
  6. che lô conturbessan
Cond.
  1. mi conturbieiva/conturbiæ
  2. ti ti conturbiësci
  3. lê o/a conturbieiva/conturbiæ
  4. niatri conturbiëscimo
  5. viatri conturbiësci
  6. lô conturbieivan/conturbiæn
Imper.
  1. conturba ti
  2. ch’o/a conturbe lê
  3. conturbemmo niatri
  4. conturbæ viatri
  5. conturban lô
desquinternâ

Part. pass. desquinternou

Ger. desquinternando

Ind.
Pres.
  1. mi desquinterno
  2. ti ti desquinterni
  3. lê o/a desquinterna
  4. niatri desquinternemmo
  5. viatri desquinternæ
  6. lô desquinternan
Impf.
  1. mi desquinternava
  2. ti ti desquinternavi
  3. lê o/a desquinternava
  4. niatri desquinternavimo
  5. viatri desquinternavi
  6. lô desquinternavan
Fut.
  1. mi desquinterniò
  2. ti ti desquinterniæ
  3. lê o/a desquinternià
  4. niatri desquinterniemo
  5. viatri desquinterniei
  6. lô desquinternian
Cong.
Pres.
  1. che mi desquinterne
  2. che ti ti desquinterni
  3. che lê o/a desquinterne
  4. che niatri desquinternemmo
  5. che viatri desquinternæ
  6. che lô desquinternan
Impf.
  1. che mi desquinternesse
  2. che ti ti desquinternesci
  3. che lê o/a desquinternesse
  4. che niatri desquinternescimo
  5. che viatri desquinternesci
  6. che lô desquinternessan
Cond.
  1. mi desquinternieiva/desquinterniæ
  2. ti ti desquinterniësci
  3. lê o/a desquinternieiva/desquinterniæ
  4. niatri desquinterniëscimo
  5. viatri desquinterniësci
  6. lô desquinternieivan/desquinterniæn
Imper.
  1. desquinterna ti
  2. ch’o/a desquinterne lê
  3. desquinternemmo niatri
  4. desquinternæ viatri
  5. desquinternan lô
sciätâ

Part. pass. sciätou

Ger. sciätando

Ind.
Pres.
  1. mi sciato
  2. ti ti sciati
  3. lê o/a sciata
  4. niatri sciätemmo
  5. viatri sciätæ
  6. lô sciatan
Impf.
  1. mi sciätava
  2. ti ti sciätavi
  3. lê o/a sciätava
  4. niatri sciätavimo
  5. viatri sciätavi
  6. lô sciätavan
Fut.
  1. mi sciätiò
  2. ti ti sciätiæ
  3. lê o/a sciätià
  4. niatri sciätiemo
  5. viatri sciätiei
  6. lô sciätian
Cong.
Pres.
  1. che mi sciate
  2. che ti ti sciati
  3. che lê o/a sciate
  4. che niatri sciätemmo
  5. che viatri sciätæ
  6. che lô sciatan
Impf.
  1. che mi sciätesse
  2. che ti ti sciätesci
  3. che lê o/a sciätesse
  4. che niatri sciätescimo
  5. che viatri sciätesci
  6. che lô sciätessan
Cond.
  1. mi sciätieiva/sciätiæ
  2. ti ti sciätiësci
  3. lê o/a sciätieiva/sciätiæ
  4. niatri sciätiëscimo
  5. viatri sciätiësci
  6. lô sciätieivan/sciätiæn
Imper.
  1. sciata ti
  2. ch’o/a sciate lê
  3. sciätemmo niatri
  4. sciätæ viatri
  5. sciatan lô
spampaggiâ

Part. pass. spampaggiou

Ger. spampaggiando

Ind.
Pres.
  1. mi spampaggio
  2. ti ti spampaggi
  3. lê o/a spampaggia
  4. niatri spampaggemmo
  5. viatri spampaggiæ
  6. lô spampaggian
Impf.
  1. mi spampaggiava
  2. ti ti spampaggiavi
  3. lê o/a spampaggiava
  4. niatri spampaggiavimo
  5. viatri spampaggiavi
  6. lô spampaggiavan
Fut.
  1. mi spampaggiò
  2. ti ti spampaggiæ
  3. lê o/a spampaggià
  4. niatri spampaggiemo
  5. viatri spampaggiei
  6. lô spampaggian
Cong.
Pres.
  1. che mi spampagge
  2. che ti ti spampaggi
  3. che lê o/a spampagge
  4. che niatri spampaggemmo
  5. che viatri spampaggiæ
  6. che lô spampaggian
Impf.
  1. che mi spampaggesse
  2. che ti ti spampaggesci
  3. che lê o/a spampaggesse
  4. che niatri spampaggescimo
  5. che viatri spampaggesci
  6. che lô spampaggessan
Cond.
  1. mi spampaggieiva/spampaggiæ
  2. ti ti spampaggiësci
  3. lê o/a spampaggieiva/spampaggiæ
  4. niatri spampaggiëscimo
  5. viatri spampaggiësci
  6. lô spampaggieivan/spampaggiæn
Imper.
  1. spampaggia ti
  2. ch’o/a spampagge lê
  3. spampaggemmo niatri
  4. spampaggiæ viatri
  5. spampaggian lô