Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

stare bene

v. phr.
  1. godere di buona salute

    stâ ben [ˈstaː ˈbeŋ]

    oggi non sto bene, voglio stare a casa

    ancheu no staggo ben, veuggio stâmene in cà

  2. trovarsi bene in un luogo o in una situazione

    stâghe ben [ˈstaːɡe ˈbeŋ]

    in montagna sto bene anche d’inverno

    in montagna ghe staggo ben d’inverno ascì

  3. essere appropriato, convenire

    ëse ben [ˈeːse ˈbeŋ]

    stâ ben [ˈstaː ˈbeŋ]

    non sta bene parlare così

    no l’é ben parlâ coscì

  4. come formula di saluto

    stâ ben [ˈstaː ˈbeŋ]

    ammiâ de stâ ben [aˈmjaː de ˈstaː ˈbeŋ]

    arrivederci dottor Rossi, stia bene!

    à reveise dottô Rosci, scià l’ammie de stâ ben!

  5. essere giusto o meritato per qcn., spesso con tono polemico

    accattâsela [akaˈtaːsela] (var. cattâsela)1

    voeisela [ˈvwejsela]

    ben ti sta, ti avevo avvertito!

    ti te l’æ accattâ, t’aiva avvertio!

Learn more

1. Prothesis of [a]- in verbs and nouns

In Genoese, the prothesis – that is, the addition in initial position – of a vowel [a]- is particularly frequent in many verbal forms. These verbs may therefore occur in double form, for example: arregordâ [areɡurˈdaː] ~ regordâ [reɡurˈdaː] “to remember”; addeuviâ [adøːˈvjaː] ~ deuviâ [døːˈvjaː] “to use”; allevâ [aleˈvaː] ~ levâ [leˈvaː] “to remove, take away”; ammiâ [aˈmjaː] ~ miâ [ˈmjaː] “to look”; arrecheugge [areˈkødʒˑe] ~ recheugge [reˈkødʒˑe] “to gather, collect”. Although this phenomenon may originally have had an intensifying function, in practice both forms—with or without the initial vowel—are equivalent and entail no difference in meaning. The phenomenon also affects some deverbal nouns, such as arregòrdo [areˈɡɔːrdu] ~ regòrdo [reˈɡɔːrdu] “memory”, allevamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] ~ levamacce [ale(ː)vaˈmatʃˑe] “stain remover”, or arrecuggeita [arekyˈdʒejta] ~ recuggeita [rekyˈdʒejta] “collection”. In these cases as well, the two forms normally do not imply any difference in meaning. In DEIZE, forms with or without [a]- prothesis are lemmatized under the variant considered most frequent in general usage.

Conjugations

accattâ

Indicative

Present

  1. mi accatto
  2. ti t’accatti
  3. o/a l’accatta
  4. niatri accattemmo
  5. viatri accattæ
  6. liatri accattan

Imperfect

  1. mi accattava
  2. ti t’accattavi
  3. o/a l’accattava
  4. niatri accattavimo
  5. viatri accattavi
  6. liatri accattavan

Future

  1. mi accattiò
  2. ti t’accattiæ
  3. o/a l’accattià
  4. niatri accattiemo
  5. viatri accattiei
  6. liatri accattian

Subjunctive

Present

  1. che mi accatte
  2. che ti t’accatti
  3. che lê o/a l’accatte
  4. che niatri accattemmo
  5. che viatri accattæ
  6. che liatri accattan

Imperfect

  1. che mi accattesse
  2. che ti t’accattesci
  3. che lê o/a l’accattesse
  4. che niatri accattescimo
  5. che viatri accattesci
  6. che liatri accattessan

Conditional

  1. mi accattieiva/accattiæ
  2. ti t’accattiësci
  3. o/a l’accattieiva/accattiæ
  4. niatri accattiëscimo
  5. viatri accattiësci
  6. liatri accattieivan/accattiæn

Imperative

  1. accatta ti!
  2. accattemmo niatri!
  3. accattæ viatri!

Past participle

  1. m. s. accattou
  2. m. p. accattæ
  3. f. s. accattâ
  4. f. p. accattæ

Gerund

  1. accattando
ammiâ

Indicative

Present

  1. mi ammio
  2. ti t’ammii
  3. o/a l’ammia
  4. niatri ammiemmo/ammiemo
  5. viatri ammiæ
  6. liatri ammian

Imperfect

  1. mi ammiava
  2. ti t’ammiavi
  3. o/a l’ammiava
  4. niatri ammiavimo
  5. viatri ammiavi
  6. liatri ammiavan

Future

  1. mi ammiò
  2. ti t’ammiæ
  3. o/a l’ammià
  4. niatri ammiemo
  5. viatri ammiei
  6. liatri ammian

Subjunctive

Present

  1. che mi ammie
  2. che ti t’ammii
  3. che lê o/a l’ammie
  4. che niatri ammiemmo/ammiemo
  5. che viatri ammiæ
  6. che liatri ammian

Imperfect

  1. che mi ammiesse
  2. che ti t’ammiesci
  3. che lê o/a l’ammiesse
  4. che niatri ammiescimo
  5. che viatri ammiesci
  6. che liatri ammiessan

Conditional

  1. mi ammieiva/ammiæ
  2. ti t’ammiësci
  3. o/a l’ammieiva/ammiæ
  4. niatri ammiëscimo
  5. viatri ammiësci
  6. liatri ammieivan/ammiæn

Imperative

  1. ammia ti!
  2. ammiemmo/ammiemo niatri!
  3. ammiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. ammiou
  2. m. p. ammiæ
  3. f. s. ammiâ
  4. f. p. ammiæ

Gerund

  1. ammiando
ëse

Indicative

Present

  1. mi son
  2. ti t’ê
  3. o/a l’é
  4. niatri semmo
  5. viatri sei
  6. liatri en/son

Imperfect

  1. mi ea
  2. ti t’ëi
  3. o/a l’ea
  4. niatri eimo/emo
  5. viatri ëi
  6. liatri ean

Future

  1. mi saiò
  2. ti ti saiæ
  3. o/a saià
  4. niatri saiemo
  5. viatri saiei
  6. liatri saian

Subjunctive

Present

  1. che mi segge
  2. che ti ti seggi
  3. che lê o/a segge/sæ
  4. che niatri seggimo/seggemmo
  5. che viatri seggei/seggiæ
  6. che liatri seggian

Imperfect

  1. che mi fïse/foïse
  2. che ti ti fïsci/foïsci
  3. che lê o/a fïse/foïse
  4. che niatri fïscimo/foïscimo
  5. che viatri fïsci/foïsci
  6. che liatri fïsan/foïsan

Conditional

  1. mi saieiva/saiæ
  2. ti ti saiësci
  3. o/a saieiva/saiæ
  4. niatri saiëscimo
  5. viatri saiësci
  6. liatri saieivan/saiæn

Imperative

  1. seggi ti!
  2. seggimo niatri!
  3. seggei/seggiæ viatri!

Past participle

  1. m. s. stæto
  2. m. p. stæti
  3. f. s. stæta
  4. f. p. stæte

Gerund

  1. essendo
stâ

Indicative

Present

  1. mi staggo
  2. ti ti stæ
  3. o/a stà
  4. niatri stemmo
  5. viatri stæ
  6. liatri stan

Imperfect

  1. mi stava
  2. ti ti stavi
  3. o/a stava
  4. niatri stavimo
  5. viatri stavi
  6. liatri stavan

Future

  1. mi staiò
  2. ti ti staiæ
  3. o/a staià
  4. niatri staiemo
  5. viatri staiei
  6. liatri staian

Subjunctive

Present

  1. che mi stagghe
  2. che ti ti stagghi
  3. che lê o/a stagghe
  4. che niatri stemmo
  5. che viatri stæ
  6. che liatri staggan

Imperfect

  1. che mi stesse
  2. che ti ti stesci
  3. che lê o/a stesse
  4. che niatri stescimo
  5. che viatri stesci
  6. che liatri stessan

Conditional

  1. mi staieiva/staiæ
  2. ti ti staiësci
  3. o/a staieiva/staiæ
  4. niatri staiëscimo
  5. viatri staiësci
  6. liatri staieivan/staiæn

Imperative

  1. stanni ti!
  2. stemmo niatri!
  3. stæ viatri!

Past participle

  1. m. s. stæto
  2. m. p. stæti
  3. f. s. stæta
  4. f. p. stæte

Gerund

  1. stando
voei

Indicative

Present

  1. mi veuggio
  2. ti ti veu
  3. o/a veu
  4. niatri voemmo/voemo
  5. viatri voei
  6. liatri veuan

Imperfect

  1. mi voeiva
  2. ti ti voeivi
  3. o/a voeiva
  4. niatri voeivimo
  5. viatri voeivi
  6. liatri voeivan

Future

  1. mi vorriò
  2. ti ti vorriæ
  3. o/a vorrià
  4. niatri vorriemo
  5. viatri vorriei
  6. liatri vorrian

Subjunctive

Present

  1. che mi veugge
  2. che ti ti veuggi
  3. che lê o/a veugge
  4. che niatri voemmo/voemo
  5. che viatri voei
  6. che liatri veuggian

Imperfect

  1. che mi voesse/voëse
  2. che ti ti voesci/voësci
  3. che lê o/a voesse/voëse
  4. che niatri voescimo/voëscimo
  5. che viatri voesci/voësci
  6. che liatri voessan/voësan

Conditional

  1. mi vorrieiva/vorriæ
  2. ti ti vorriësci
  3. o/a vorrieiva/vorriæ
  4. niatri vorriëscimo
  5. viatri vorriësci
  6. liatri vorrieivan/vorriæn

Imperative

  1. veuggi ti!
  2. voemmo/voemo niatri!
  3. voei viatri!

Past participle

  1. m. s. vosciuo
  2. m. p. vosciui
  3. f. s. vosciua
  4. f. p. vosciue

Gerund

  1. voendo