Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

accostare

v.tr.
  1. avvicinare

    avvexinâ [aveʒiˈnaː]

    Exempi

    il carabiniere si avvicinò per controllare

    o carabinê o s’é avvexinou pe controllâ

  2. socchiudere

    arrembâ [areŋˈbaː]

    Exempi

    puoi accostare la porta?

    ti peu arrembâ a pòrta?

  3. nelle bocce: andare a punto

    accostâ [akusˈtaː]

  4. nelle bocce: andare a punto con tiro parabolico

    bottezzâ [buteˈzaː]

accostarsi

v.pron.
  1. avvicinarsi

    arrentîse [areŋˈtiːse]

    avvexinâse [aveʒiˈnaːse]

Coniugaçioin

accostâ

Part. pass. accostou

Ger. accostando

Ind.
Pres.
  1. mi accòsto
  2. ti t’accòsti
  3. lê o/a l’accòsta
  4. niatri accostemmo
  5. viatri accostæ
  6. lô accòstan
Impf.
  1. mi accostava
  2. ti t’accostavi
  3. lê o/a l’accostava
  4. niatri accostavimo
  5. viatri accostavi
  6. lô accostavan
Fut.
  1. mi accostiò
  2. ti t’accostiæ
  3. lê o/a l’accostià
  4. niatri accostiemo
  5. viatri accostiei
  6. lô accostian
Conz.
Pres.
  1. che mi accòste
  2. che ti t’accòsti
  3. che lê o/a l’accòste
  4. che niatri accostemmo
  5. che viatri accostæ
  6. che lô accòstan
Impf.
  1. che mi accostesse
  2. che ti t’accostesci
  3. che lê o/a l’accostesse
  4. che niatri accostescimo
  5. che viatri accostesci
  6. che lô accostessan
Cond.
  1. mi accostieiva/accostiæ
  2. ti t’accostiësci
  3. lê o/a l’accostieiva/accostiæ
  4. niatri accostiëscimo
  5. viatri accostiësci
  6. lô accostieivan/accostiæn
Imper.
  1. accòsta ti
  2. ch’o/a l’accòste lê
  3. accostemmo niatri
  4. accostæ viatri
  5. accòstan lô
arrembâ

Part. pass. arrembou

Ger. arrembando

Ind.
Pres.
  1. mi arrembo
  2. ti t’arrembi
  3. lê o/a l’arremba
  4. niatri arrembemmo
  5. viatri arrembæ
  6. lô arremban
Impf.
  1. mi arrembava
  2. ti t’arrembavi
  3. lê o/a l’arrembava
  4. niatri arrembavimo
  5. viatri arrembavi
  6. lô arrembavan
Fut.
  1. mi arrembiò
  2. ti t’arrembiæ
  3. lê o/a l’arrembià
  4. niatri arrembiemo
  5. viatri arrembiei
  6. lô arrembian
Conz.
Pres.
  1. che mi arrembe
  2. che ti t’arrembi
  3. che lê o/a l’arrembe
  4. che niatri arrembemmo
  5. che viatri arrembæ
  6. che lô arremban
Impf.
  1. che mi arrembesse
  2. che ti t’arrembesci
  3. che lê o/a l’arrembesse
  4. che niatri arrembescimo
  5. che viatri arrembesci
  6. che lô arrembessan
Cond.
  1. mi arrembieiva/arrembiæ
  2. ti t’arrembiësci
  3. lê o/a l’arrembieiva/arrembiæ
  4. niatri arrembiëscimo
  5. viatri arrembiësci
  6. lô arrembieivan/arrembiæn
Imper.
  1. arremba ti
  2. ch’o/a l’arrembe lê
  3. arrembemmo niatri
  4. arrembæ viatri
  5. arremban lô
arrentî

Part. pass. arrentio

Ger. arrentindo

Ind.
Pres.
  1. mi arrentiscio
  2. ti t’arrentisci
  3. lê o/a l’arrentisce
  4. niatri arrentimmo
  5. viatri arrentî
  6. lô arrentiscian
Impf.
  1. mi arrentiva
  2. ti t’arrentivi
  3. lê o/a l’arrentiva
  4. niatri arrentivimo
  5. viatri arrentivi
  6. lô arrentivan
Fut.
  1. mi arrentiò
  2. ti t’arrentiæ
  3. lê o/a l’arrentià
  4. niatri arrentiemo
  5. viatri arrentiei
  6. lô arrentian
Conz.
Pres.
  1. che mi arrentisce
  2. che ti t’arrentisci
  3. che lê o/a l’arrentisce
  4. che niatri arrentimmo
  5. che viatri arrentî
  6. che lô arrentiscian
Impf.
  1. che mi arrentisse
  2. che ti t’arrentisci
  3. che lê o/a l’arrentisse
  4. che niatri arrentiscimo
  5. che viatri arrentisci
  6. che lô arrentissan
Cond.
  1. mi arrentieiva/arrentiæ
  2. ti t’arrentiësci
  3. lê o/a l’arrentieiva/arrentiæ
  4. niatri arrentiëscimo
  5. viatri arrentiësci
  6. lô arrentieivan/arrentiæn
Imper.
  1. arrentisci ti
  2. ch’o/a l’arrentisce lê
  3. arrentimmo niatri
  4. arrentî viatri
  5. arrentiscian lô
avvexinâ

Part. pass. avvexinou

Ger. avvexinando

Ind.
Pres.
  1. mi avvexiño
  2. ti t’avvexiñi
  3. lê o/a l’avvexiña
  4. niatri avvexinemmo
  5. viatri avvexinæ
  6. lô avvexiñan
Impf.
  1. mi avvexinava
  2. ti t’avvexinavi
  3. lê o/a l’avvexinava
  4. niatri avvexinavimo
  5. viatri avvexinavi
  6. lô avvexinavan
Fut.
  1. mi avvexiniò
  2. ti t’avvexiniæ
  3. lê o/a l’avvexinià
  4. niatri avvexiniemo
  5. viatri avvexiniei
  6. lô avvexinian
Conz.
Pres.
  1. che mi avvexiñe
  2. che ti t’avvexiñi
  3. che lê o/a l’avvexiñe
  4. che niatri avvexinemmo
  5. che viatri avvexinæ
  6. che lô avvexiñan
Impf.
  1. che mi avvexinesse
  2. che ti t’avvexinesci
  3. che lê o/a l’avvexinesse
  4. che niatri avvexinescimo
  5. che viatri avvexinesci
  6. che lô avvexinessan
Cond.
  1. mi avvexinieiva/avvexiniæ
  2. ti t’avvexiniësci
  3. lê o/a l’avvexinieiva/avvexiniæ
  4. niatri avvexiniëscimo
  5. viatri avvexiniësci
  6. lô avvexinieivan/avvexiniæn
Imper.
  1. avvexiña ti
  2. ch’o/a l’avvexiñe lê
  3. avvexinemmo niatri
  4. avvexinæ viatri
  5. avvexiñan lô
bottezzâ

Part. pass. bottezzou

Ger. bottezzando

Ind.
Pres.
  1. mi bottezzo
  2. ti ti bottezzi
  3. lê o/a bottezza
  4. niatri bottezzemmo
  5. viatri bottezzæ
  6. lô bottezzan
Impf.
  1. mi bottezzava
  2. ti ti bottezzavi
  3. lê o/a bottezzava
  4. niatri bottezzavimo
  5. viatri bottezzavi
  6. lô bottezzavan
Fut.
  1. mi bottezziò
  2. ti ti bottezziæ
  3. lê o/a bottezzià
  4. niatri bottezziemo
  5. viatri bottezziei
  6. lô bottezzian
Conz.
Pres.
  1. che mi bottezze
  2. che ti ti bottezzi
  3. che lê o/a bottezze
  4. che niatri bottezzemmo
  5. che viatri bottezzæ
  6. che lô bottezzan
Impf.
  1. che mi bottezzesse
  2. che ti ti bottezzesci
  3. che lê o/a bottezzesse
  4. che niatri bottezzescimo
  5. che viatri bottezzesci
  6. che lô bottezzessan
Cond.
  1. mi bottezzieiva/bottezziæ
  2. ti ti bottezziësci
  3. lê o/a bottezzieiva/bottezziæ
  4. niatri bottezziëscimo
  5. viatri bottezziësci
  6. lô bottezzieivan/bottezziæn
Imper.
  1. bottezza ti
  2. ch’o/a bottezze lê
  3. bottezzemmo niatri
  4. bottezzæ viatri
  5. bottezzan lô