Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

comparare

v.tr.
  1. paragonare

    paragonâ [paraɡuˈnaː]

    confrontâ [kuŋfruŋˈtaː]

    comparâ [kuŋpaˈraː]

Coniugaçioin

comparâ

Part. pass. comparou

Ger. comparando

Ind.
Pres.
  1. mi comparo
  2. ti ti compari
  3. lê o/a compara
  4. niatri comparemmo
  5. viatri comparæ
  6. lô comparan
Impf.
  1. mi comparava
  2. ti ti comparavi
  3. lê o/a comparava
  4. niatri comparavimo
  5. viatri comparavi
  6. lô comparavan
Fut.
  1. mi compariò
  2. ti ti compariæ
  3. lê o/a comparià
  4. niatri compariemo
  5. viatri compariei
  6. lô comparian
Conz.
Pres.
  1. che mi compare
  2. che ti ti compari
  3. che lê o/a compare
  4. che niatri comparemmo
  5. che viatri comparæ
  6. che lô comparan
Impf.
  1. che mi comparesse
  2. che ti ti comparesci
  3. che lê o/a comparesse
  4. che niatri comparescimo
  5. che viatri comparesci
  6. che lô comparessan
Cond.
  1. mi comparieiva/compariæ
  2. ti ti compariësci
  3. lê o/a comparieiva/compariæ
  4. niatri compariëscimo
  5. viatri compariësci
  6. lô comparieivan/compariæn
Imper.
  1. compara ti
  2. ch’o/a compare lê
  3. comparemmo niatri
  4. comparæ viatri
  5. comparan lô
confrontâ

Part. pass. confrontou

Ger. confrontando

Ind.
Pres.
  1. mi confronto
  2. ti ti confronti
  3. lê o/a confronta
  4. niatri confrontemmo
  5. viatri confrontæ
  6. lô confrontan
Impf.
  1. mi confrontava
  2. ti ti confrontavi
  3. lê o/a confrontava
  4. niatri confrontavimo
  5. viatri confrontavi
  6. lô confrontavan
Fut.
  1. mi confrontiò
  2. ti ti confrontiæ
  3. lê o/a confrontià
  4. niatri confrontiemo
  5. viatri confrontiei
  6. lô confrontian
Conz.
Pres.
  1. che mi confronte
  2. che ti ti confronti
  3. che lê o/a confronte
  4. che niatri confrontemmo
  5. che viatri confrontæ
  6. che lô confrontan
Impf.
  1. che mi confrontesse
  2. che ti ti confrontesci
  3. che lê o/a confrontesse
  4. che niatri confrontescimo
  5. che viatri confrontesci
  6. che lô confrontessan
Cond.
  1. mi confrontieiva/confrontiæ
  2. ti ti confrontiësci
  3. lê o/a confrontieiva/confrontiæ
  4. niatri confrontiëscimo
  5. viatri confrontiësci
  6. lô confrontieivan/confrontiæn
Imper.
  1. confronta ti
  2. ch’o/a confronte lê
  3. confrontemmo niatri
  4. confrontæ viatri
  5. confrontan lô
paragonâ

Part. pass. paragonou

Ger. paragonando

Ind.
Pres.
  1. mi paragoño
  2. ti ti paragoñi
  3. lê o/a paragoña
  4. niatri paragonemmo
  5. viatri paragonæ
  6. lô paragoñan
Impf.
  1. mi paragonava
  2. ti ti paragonavi
  3. lê o/a paragonava
  4. niatri paragonavimo
  5. viatri paragonavi
  6. lô paragonavan
Fut.
  1. mi paragoniò
  2. ti ti paragoniæ
  3. lê o/a paragonià
  4. niatri paragoniemo
  5. viatri paragoniei
  6. lô paragonian
Conz.
Pres.
  1. che mi paragoñe
  2. che ti ti paragoñi
  3. che lê o/a paragoñe
  4. che niatri paragonemmo
  5. che viatri paragonæ
  6. che lô paragoñan
Impf.
  1. che mi paragonesse
  2. che ti ti paragonesci
  3. che lê o/a paragonesse
  4. che niatri paragonescimo
  5. che viatri paragonesci
  6. che lô paragonessan
Cond.
  1. mi paragonieiva/paragoniæ
  2. ti ti paragoniësci
  3. lê o/a paragonieiva/paragoniæ
  4. niatri paragoniëscimo
  5. viatri paragoniësci
  6. lô paragonieivan/paragoniæn
Imper.
  1. paragoña ti
  2. ch’o/a paragoñe lê
  3. paragonemmo niatri
  4. paragonæ viatri
  5. paragoñan lô