Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

inceppare

v.tr.
  1. bloccare un meccanismo

    appontâ [apuŋˈtaː]

    affermâ [afɛrˈmaː]

incepparsi

v.pron.
  1. marineria di ancora: ritrovarsi con la catena avvolta attorno al ceppo

    inçeppâse [iŋseˈpaːse]

    imbroggiâse [iŋbruˈdʒaːse]

  2. di meccanismo: bloccarsi inaspettatamente

    appontâse [apuŋˈtaːse]

    affermâse [afɛrˈmaːse]

    acciantâse colloquiale [atʃaŋˈtaːse]

Coniugaçioin

acciantâ

Part. pass. acciantou

Ger. acciantando

Ind.
Pres.
  1. mi accianto
  2. ti t’accianti
  3. lê o/a l’accianta
  4. niatri acciantemmo
  5. viatri acciantæ
  6. lô acciantan
Impf.
  1. mi acciantava
  2. ti t’acciantavi
  3. lê o/a l’acciantava
  4. niatri acciantavimo
  5. viatri acciantavi
  6. lô acciantavan
Fut.
  1. mi acciantiò
  2. ti t’acciantiæ
  3. lê o/a l’acciantià
  4. niatri acciantiemo
  5. viatri acciantiei
  6. lô acciantian
Conz.
Pres.
  1. che mi acciante
  2. che ti t’accianti
  3. che lê o/a l’acciante
  4. che niatri acciantemmo
  5. che viatri acciantæ
  6. che lô acciantan
Impf.
  1. che mi acciantesse
  2. che ti t’acciantesci
  3. che lê o/a l’acciantesse
  4. che niatri acciantescimo
  5. che viatri acciantesci
  6. che lô acciantessan
Cond.
  1. mi acciantieiva/acciantiæ
  2. ti t’acciantiësci
  3. lê o/a l’acciantieiva/acciantiæ
  4. niatri acciantiëscimo
  5. viatri acciantiësci
  6. lô acciantieivan/acciantiæn
Imper.
  1. accianta ti
  2. ch’o/a l’acciante lê
  3. acciantemmo niatri
  4. acciantæ viatri
  5. acciantan lô
affermâ

Part. pass. affermou

Ger. affermando

Ind.
Pres.
  1. mi affermo
  2. ti t’affermi
  3. lê o/a l’afferma
  4. niatri affermemmo
  5. viatri affermæ
  6. lô afferman
Impf.
  1. mi affermava
  2. ti t’affermavi
  3. lê o/a l’affermava
  4. niatri affermavimo
  5. viatri affermavi
  6. lô affermavan
Fut.
  1. mi affermiò
  2. ti t’affermiæ
  3. lê o/a l’affermià
  4. niatri affermiemo
  5. viatri affermiei
  6. lô affermian
Conz.
Pres.
  1. che mi afferme
  2. che ti t’affermi
  3. che lê o/a l’afferme
  4. che niatri affermemmo
  5. che viatri affermæ
  6. che lô afferman
Impf.
  1. che mi affermesse
  2. che ti t’affermesci
  3. che lê o/a l’affermesse
  4. che niatri affermescimo
  5. che viatri affermesci
  6. che lô affermessan
Cond.
  1. mi affermieiva/affermiæ
  2. ti t’affermiësci
  3. lê o/a l’affermieiva/affermiæ
  4. niatri affermiëscimo
  5. viatri affermiësci
  6. lô affermieivan/affermiæn
Imper.
  1. afferma ti
  2. ch’o/a l’afferme lê
  3. affermemmo niatri
  4. affermæ viatri
  5. afferman lô
appontâ

Part. pass. appontou

Ger. appontando

Ind.
Pres.
  1. mi apponto
  2. ti t’apponti
  3. lê o/a l’apponta
  4. niatri appontemmo
  5. viatri appontæ
  6. lô appontan
Impf.
  1. mi appontava
  2. ti t’appontavi
  3. lê o/a l’appontava
  4. niatri appontavimo
  5. viatri appontavi
  6. lô appontavan
Fut.
  1. mi appontiò
  2. ti t’appontiæ
  3. lê o/a l’appontià
  4. niatri appontiemo
  5. viatri appontiei
  6. lô appontian
Conz.
Pres.
  1. che mi apponte
  2. che ti t’apponti
  3. che lê o/a l’apponte
  4. che niatri appontemmo
  5. che viatri appontæ
  6. che lô appontan
Impf.
  1. che mi appontesse
  2. che ti t’appontesci
  3. che lê o/a l’appontesse
  4. che niatri appontescimo
  5. che viatri appontesci
  6. che lô appontessan
Cond.
  1. mi appontieiva/appontiæ
  2. ti t’appontiësci
  3. lê o/a l’appontieiva/appontiæ
  4. niatri appontiëscimo
  5. viatri appontiësci
  6. lô appontieivan/appontiæn
Imper.
  1. apponta ti
  2. ch’o/a l’apponte lê
  3. appontemmo niatri
  4. appontæ viatri
  5. appontan lô
imbroggiâ

Part. pass. imbroggiou

Ger. imbroggiando

Ind.
Pres.
  1. mi imbreuggio
  2. ti t’imbreuggi
  3. lê o/a l’imbreuggia
  4. niatri imbroggemmo
  5. viatri imbroggiæ
  6. lô imbreuggian
Impf.
  1. mi imbroggiava
  2. ti t’imbroggiavi
  3. lê o/a l’imbroggiava
  4. niatri imbroggiavimo
  5. viatri imbroggiavi
  6. lô imbroggiavan
Fut.
  1. mi imbroggiò
  2. ti t’imbroggiæ
  3. lê o/a l’imbroggià
  4. niatri imbroggiemo
  5. viatri imbroggiei
  6. lô imbroggian
Conz.
Pres.
  1. che mi imbreugge
  2. che ti t’imbreuggi
  3. che lê o/a l’imbreugge
  4. che niatri imbroggemmo
  5. che viatri imbroggiæ
  6. che lô imbreuggian
Impf.
  1. che mi imbroggesse
  2. che ti t’imbroggesci
  3. che lê o/a l’imbroggesse
  4. che niatri imbroggescimo
  5. che viatri imbroggesci
  6. che lô imbroggessan
Cond.
  1. mi imbroggieiva/imbroggiæ
  2. ti t’imbroggiësci
  3. lê o/a l’imbroggieiva/imbroggiæ
  4. niatri imbroggiëscimo
  5. viatri imbroggiësci
  6. lô imbroggieivan/imbroggiæn
Imper.
  1. imbreuggia ti
  2. ch’o/a l’imbreugge lê
  3. imbroggemmo niatri
  4. imbroggiæ viatri
  5. imbreuggian lô
inçeppâ

Part. pass. inçeppou

Ger. inçeppando

Ind.
Pres.
  1. mi inçeppo
  2. ti t’inçeppi
  3. lê o/a l’inçeppa
  4. niatri inçeppemmo
  5. viatri inçeppæ
  6. lô inçeppan
Impf.
  1. mi inçeppava
  2. ti t’inçeppavi
  3. lê o/a l’inçeppava
  4. niatri inçeppavimo
  5. viatri inçeppavi
  6. lô inçeppavan
Fut.
  1. mi inçeppiò
  2. ti t’inçeppiæ
  3. lê o/a l’inçeppià
  4. niatri inçeppiemo
  5. viatri inçeppiei
  6. lô inçeppian
Conz.
Pres.
  1. che mi inçeppe
  2. che ti t’inçeppi
  3. che lê o/a l’inçeppe
  4. che niatri inçeppemmo
  5. che viatri inçeppæ
  6. che lô inçeppan
Impf.
  1. che mi inçeppesse
  2. che ti t’inçeppesci
  3. che lê o/a l’inçeppesse
  4. che niatri inçeppescimo
  5. che viatri inçeppesci
  6. che lô inçeppessan
Cond.
  1. mi inçeppieiva/inçeppiæ
  2. ti t’inçeppiësci
  3. lê o/a l’inçeppieiva/inçeppiæ
  4. niatri inçeppiëscimo
  5. viatri inçeppiësci
  6. lô inçeppieivan/inçeppiæn
Imper.
  1. inçeppa ti
  2. ch’o/a l’inçeppe lê
  3. inçeppemmo niatri
  4. inçeppæ viatri
  5. inçeppan lô