DEIZE
limitare
-
trovarsi attorno a qcs. chiudendola stâ d’in gio
[ˈstaː d iŋ ˈdʒiːu] limitâ
[limiˈtaː] la rete limita il campo
a ræ a stâ d’in gio a-o campo
-
porre come confine serrâ
[seˈraː] limitare la proprietà con una serie di siepi
serrâ a propietæ con unna fia de cioende
-
porre un limite, diminuire astrenze
[asˈtreŋze] contegnî
[kuŋteˈɲiː] limitâ
[limiˈtaː] limiteremo il numero degli invitati
astrenziemo a quantitæ di invitæ
nei prossimi mesi dovremo limitare le spese
inti meixi ch’an da vegnî besorrià che contegnimmo e speise
limitarsi
-
non fare altro limitâse
[limiˈtaːse] ci siamo limitati a due giorni di vacanza
se semmo limitæ à doî giorni de vacansa
ci siamo limitati ad osservare la scena
se semmo limitæ à stâ à ammiâ a scena
-
accontentarsi contentâse (de qcs.)
[kuŋteŋˈtaːse] si è limitato a un panino, anche se aveva ancora fame
o s’é contentou de un panetto, ben ch’o l’aiva ancon famme
Coniugaçioin
astrenze
Indicativo
Presente
- mi astrenzo
- ti t’astrenzi
- lê o/a l’astrenze
- niatri astrenzemmo
- viatri astrenzei
- liatri astrenzan
Imperfetto
- mi astrenzeiva
- ti t’astrenzeivi
- lê o/a l’astrenzeiva
- niatri astrenzeivimo
- viatri astrenzeivi
- liatri astrenzeivan
Futuo
- mi astrenziò
- ti t’astrenziæ
- lê o/a l’astrenzià
- niatri astrenziemo
- viatri astrenziei
- liatri astrenzian
Conzontivo
Presente
- che mi astrenze
- che ti t’astrenzi
- che lê o/a l’astrenze
- che niatri astrenzemmo
- che viatri astrenzei
- che liatri astrenzan
Imperfetto
- che mi astrenzesse
- che ti t’astrenzesci
- che lê o/a l’astrenzesse
- che niatri astrenzescimo
- che viatri astrenzesci
- che liatri astrenzessan
Condiçionale
- mi astrenzieiva/astrenziæ
- ti t’astrenziësci
- lê o/a l’astrenzieiva/astrenziæ
- niatri astrenziëscimo
- viatri astrenziësci
- liatri astrenzieivan/astrenziæn
Imperativo
- astrenzi ti!
- astrenzemmo niatri!
- astrenzei viatri!
Partiçipio passou
- m. s. astreito
- m. p. astreiti
- f. s. astreita
- f. p. astreite
Gerundio
- astrenzendo
contegnî
Indicativo
Presente
- mi contëgno
- ti ti contëgni
- lê o/a contëgne/conten
- niatri contegnimmo
- viatri contegnî
- liatri contëgnan
Imperfetto
- mi contegniva
- ti ti contegnivi
- lê o/a contegniva
- niatri contegnivimo
- viatri contegnivi
- liatri contegnivan
Futuo
- mi contegniò
- ti ti contegniæ
- lê o/a contegnià
- niatri contegniemo
- viatri contegniei
- liatri contegnian
Conzontivo
Presente
- che mi contëgne
- che ti ti contëgni
- che lê o/a contëgne
- che niatri contegnimmo
- che viatri contegnî
- che liatri contëgnan
Imperfetto
- che mi contegnisse
- che ti ti contegnisci
- che lê o/a contegnisse
- che niatri contegniscimo
- che viatri contegnisci
- che liatri contegnissan
Condiçionale
- mi contegnieiva/contegniæ
- ti ti contegniësci
- lê o/a contegnieiva/contegniæ
- niatri contegniëscimo
- viatri contegniësci
- liatri contegnieivan/contegniæn
Imperativo
- contëgni ti!
- contegnimmo niatri!
- contegnî viatri!
Partiçipio passou
- m. s. contegnuo
- m. p. contegnui
- f. s. contegnua
- f. p. contegnue
Gerundio
- contegnindo
limitâ
Indicativo
Presente
- mi limito
- ti ti limiti
- lê o/a limita
- niatri limitemmo
- viatri limitæ
- liatri limitan
Imperfetto
- mi limitava
- ti ti limitavi
- lê o/a limitava
- niatri limitavimo
- viatri limitavi
- liatri limitavan
Futuo
- mi limitiò
- ti ti limitiæ
- lê o/a limitià
- niatri limitiemo
- viatri limitiei
- liatri limitian
Conzontivo
Presente
- che mi limite
- che ti ti limiti
- che lê o/a limite
- che niatri limitemmo
- che viatri limitæ
- che liatri limitan
Imperfetto
- che mi limitesse
- che ti ti limitesci
- che lê o/a limitesse
- che niatri limitescimo
- che viatri limitesci
- che liatri limitessan
Condiçionale
- mi limitieiva/limitiæ
- ti ti limitiësci
- lê o/a limitieiva/limitiæ
- niatri limitiëscimo
- viatri limitiësci
- liatri limitieivan/limitiæn
Imperativo
- limita ti!
- limitemmo niatri!
- limitæ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. limitou
- m. p. limitæ
- f. s. limitâ
- f. p. limitæ
Gerundio
- limitando
serrâ
Indicativo
Presente
- mi særo
- ti ti særi
- lê o/a særa
- niatri serremmo
- viatri serræ
- liatri særan
Imperfetto
- mi serrava
- ti ti serravi
- lê o/a serrava
- niatri serravimo
- viatri serravi
- liatri serravan
Futuo
- mi serriò
- ti ti serriæ
- lê o/a serrià
- niatri serriemo
- viatri serriei
- liatri serrian
Conzontivo
Presente
- che mi sære
- che ti ti særi
- che lê o/a sære
- che niatri serremmo
- che viatri serræ
- che liatri særan
Imperfetto
- che mi serresse
- che ti ti serresci
- che lê o/a serresse
- che niatri serrescimo
- che viatri serresci
- che liatri serressan
Condiçionale
- mi serrieiva/serriæ
- ti ti serriësci
- lê o/a serrieiva/serriæ
- niatri serriëscimo
- viatri serriësci
- liatri serrieivan/serriæn
Imperativo
- særa ti!
- serremmo niatri!
- serræ viatri!
Partiçipio passou
- m. s. serrou
- m. p. serræ
- f. s. serrâ
- f. p. serræ
Gerundio
- serrando