Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

maturare

v.intr.
  1. di alimento: raggiungere la piena maturazione

    meuiâ [møˈjaː]

    Exempi

    il formaggio ha maturato per sei mesi in cantina

    o formaggio o l’à meuiou pe sëi meixi in cantiña

    le banane maturano in fretta se le lasci nel sacchetto

    e bananne meuian a-a spedia se ti ê lasci into sacchetto

  2. diventare più assennato o consapevole

    cresce [ˈkreʃˑe]

    mette giudiçio [ˈmetˑe dʒyˈdisˑju]

    Exempi

    grazie a quell’esperienza difficile Elena è maturata

    graçie à quell’esperiensa difficoltosa a Elena a l’é cresciua ben ben

  3. di eventi: evolversi o svilupparsi in un certo modo

    arrivâ (à qcs.) [ariˈvaː]

    sviluppâse [zvilyˈpaːse]

    formâse [furˈmaːse]

    Exempi

    è maturata una situazione di crisi

    s’é arrivou à unna scituaçion de crixi

v.tr.
  1. far raggiungere la piena maturazione

    fâ meuiâ [ˈfaː møˈjaː]

    Exempi

    il clima caldo ha maturato i frutti

    o climma cado o l’à fæto meuiâ i fruti

  2. far diventare assennato o consapevole

    fâ cresce [ˈfaː ˈkreʃˑe]

    mette giudiçio (à qcn.) [ˈmetˑe dʒyˈdisˑju]

    Exempi

    il servizio civile aiuta a maturare i ragazzi

    o serviçio çivile o l’aggiutta à fâ cresce i figgeu

  3. formulare un’idea o un progetto

    arrivâ (à qcs.) [ariˈvaː]

    sviluppâ [zvilyˈpaː]

    formâ [furˈmaː]

    Exempi

    ha maturato la convinzione che fosse giusto fare a quel modo

    o l’é arrivou a-a convinçion che fïse giusto fâ à quella mainea

Coniugaçioin

arrivâ

Part. pass. arrivou

Ger. arrivando

Ind.
Pres.
  1. mi arrivo
  2. ti t’arrivi
  3. lê o/a l’arriva
  4. niatri arrivemmo
  5. viatri arrivæ
  6. lô arrivan
Impf.
  1. mi arrivava
  2. ti t’arrivavi
  3. lê o/a l’arrivava
  4. niatri arrivavimo
  5. viatri arrivavi
  6. lô arrivavan
Fut.
  1. mi arriviò
  2. ti t’arriviæ
  3. lê o/a l’arrivià
  4. niatri arriviemo
  5. viatri arriviei
  6. lô arrivian
Conz.
Pres.
  1. che mi arrive
  2. che ti t’arrivi
  3. che lê o/a l’arrive
  4. che niatri arrivemmo
  5. che viatri arrivæ
  6. che lô arrivan
Impf.
  1. che mi arrivesse
  2. che ti t’arrivesci
  3. che lê o/a l’arrivesse
  4. che niatri arrivescimo
  5. che viatri arrivesci
  6. che lô arrivessan
Cond.
  1. mi arrivieiva/arriviæ
  2. ti t’arriviësci
  3. lê o/a l’arrivieiva/arriviæ
  4. niatri arriviëscimo
  5. viatri arriviësci
  6. lô arrivieivan/arriviæn
Imper.
  1. arriva ti
  2. ch’o/a l’arrive lê
  3. arrivemmo niatri
  4. arrivæ viatri
  5. arrivan lô
cresce

Part. pass. cresciuo

Ger. crescendo

Ind.
Pres.
  1. mi crescio
  2. ti ti cresci
  3. lê o/a cresce
  4. niatri crescemmo
  5. viatri crescei
  6. lô crescian
Impf.
  1. mi cresceiva
  2. ti ti cresceivi
  3. lê o/a cresceiva
  4. niatri cresceivimo
  5. viatri cresceivi
  6. lô cresceivan
Fut.
  1. mi cresciò
  2. ti ti cresciæ
  3. lê o/a crescià
  4. niatri cresciemo
  5. viatri cresciei
  6. lô crescian
Conz.
Pres.
  1. che mi cresce
  2. che ti ti cresci
  3. che lê o/a cresce
  4. che niatri crescemmo
  5. che viatri crescei
  6. che lô crescian
Impf.
  1. che mi crescesse
  2. che ti ti crescesci
  3. che lê o/a crescesse
  4. che niatri crescescimo
  5. che viatri crescesci
  6. che lô crescessan
Cond.
  1. mi crescieiva/cresciæ
  2. ti ti cresciësci
  3. lê o/a crescieiva/cresciæ
  4. niatri cresciëscimo
  5. viatri cresciësci
  6. lô crescieivan/cresciæn
Imper.
  1. cresci ti
  2. ch’o/a cresce lê
  3. crescemmo niatri
  4. crescei viatri
  5. crescian lô

Part. pass. fæto

Ger. fando/faxendo

Ind.
Pres.
  1. mi fasso
  2. ti ti fæ
  3. lê o/a fa
  4. niatri femmo
  5. viatri fæ
  6. lô fan
Impf.
  1. mi fava/faxeiva
  2. ti ti favi/faxeivi
  3. lê o/a fava/faxeiva
  4. niatri favimo/faxeivimo
  5. viatri favi/faxeivi
  6. lô favan/faxeivan
Fut.
  1. mi faiò
  2. ti ti faiæ
  3. lê o/a faià
  4. niatri faiemo
  5. viatri faiei
  6. lô faian
Conz.
Pres.
  1. che mi fasse
  2. che ti ti fasci
  3. che lê o/a fasse
  4. che niatri femmo
  5. che viatri fæ
  6. che lô fassan
Impf.
  1. che mi fesse
  2. che ti ti fesci
  3. che lê o/a fesse
  4. che niatri fescimo
  5. che viatri fesci
  6. che lô fessan
Cond.
  1. mi faieiva/faiæ
  2. ti ti faiësci
  3. lê o/a faieiva/faiæ
  4. niatri faiëscimo
  5. viatri faiësci
  6. lô faieivan/faiæn
Imper.
  1. fanni ti
  2. ch’o/a fasse lê
  3. femmo niatri
  4. fæ viatri
  5. fassan lô
formâ

Part. pass. formou

Ger. formando

Ind.
Pres.
  1. mi formo
  2. ti ti formi
  3. lê o/a forma
  4. niatri formemmo
  5. viatri formæ
  6. lô forman
Impf.
  1. mi formava
  2. ti ti formavi
  3. lê o/a formava
  4. niatri formavimo
  5. viatri formavi
  6. lô formavan
Fut.
  1. mi formiò
  2. ti ti formiæ
  3. lê o/a formià
  4. niatri formiemo
  5. viatri formiei
  6. lô formian
Conz.
Pres.
  1. che mi forme
  2. che ti ti formi
  3. che lê o/a forme
  4. che niatri formemmo
  5. che viatri formæ
  6. che lô forman
Impf.
  1. che mi formesse
  2. che ti ti formesci
  3. che lê o/a formesse
  4. che niatri formescimo
  5. che viatri formesci
  6. che lô formessan
Cond.
  1. mi formieiva/formiæ
  2. ti ti formiësci
  3. lê o/a formieiva/formiæ
  4. niatri formiëscimo
  5. viatri formiësci
  6. lô formieivan/formiæn
Imper.
  1. forma ti
  2. ch’o/a forme lê
  3. formemmo niatri
  4. formæ viatri
  5. forman lô
mette

Part. pass. misso

Ger. mettendo

Ind.
Pres.
  1. mi metto
  2. ti ti metti
  3. lê o/a mette
  4. niatri mettemmo
  5. viatri mettei
  6. lô mettan
Impf.
  1. mi metteiva
  2. ti ti metteivi
  3. lê o/a metteiva
  4. niatri metteivimo
  5. viatri metteivi
  6. lô metteivan
Fut.
  1. mi mettiò
  2. ti ti mettiæ
  3. lê o/a mettià
  4. niatri mettiemo
  5. viatri mettiei
  6. lô mettian
Conz.
Pres.
  1. che mi mette
  2. che ti ti metti
  3. che lê o/a mette
  4. che niatri mettemmo
  5. che viatri mettei
  6. che lô mettan
Impf.
  1. che mi mettesse
  2. che ti ti mettesci
  3. che lê o/a mettesse
  4. che niatri mettescimo
  5. che viatri mettesci
  6. che lô mettessan
Cond.
  1. mi mettieiva/mettiæ
  2. ti ti mettiësci
  3. lê o/a mettieiva/mettiæ
  4. niatri mettiëscimo
  5. viatri mettiësci
  6. lô mettieivan/mettiæn
Imper.
  1. metti ti
  2. ch’o/a mette lê
  3. mettemmo niatri
  4. mettei viatri
  5. mettan lô
meuiâ

Part. pass. meuiou

Ger. meuiando

Ind.
Pres.
  1. mi meuio
  2. ti ti meuii
  3. lê o/a meuia
  4. niatri meuiemmo/meuiemo
  5. viatri meuiæ
  6. lô meuian
Impf.
  1. mi meuiava
  2. ti ti meuiavi
  3. lê o/a meuiava
  4. niatri meuiavimo
  5. viatri meuiavi
  6. lô meuiavan
Fut.
  1. mi meuiò
  2. ti ti meuiæ
  3. lê o/a meuià
  4. niatri meuiemo
  5. viatri meuiei
  6. lô meuian
Conz.
Pres.
  1. che mi meuie
  2. che ti ti meuii
  3. che lê o/a meuie
  4. che niatri meuiemmo/meuiemo
  5. che viatri meuiæ
  6. che lô meuian
Impf.
  1. che mi meuiesse
  2. che ti ti meuiesci
  3. che lê o/a meuiesse
  4. che niatri meuiescimo
  5. che viatri meuiesci
  6. che lô meuiessan
Cond.
  1. mi meuieiva/meuiæ
  2. ti ti meuiësci
  3. lê o/a meuieiva/meuiæ
  4. niatri meuiëscimo
  5. viatri meuiësci
  6. lô meuieivan/meuiæn
Imper.
  1. meuia ti
  2. ch’o/a meuie lê
  3. meuiemmo/meuiemo niatri
  4. meuiæ viatri
  5. meuian lô
sviluppâ

Part. pass. sviluppou

Ger. sviluppando

Ind.
Pres.
  1. mi sviluppo
  2. ti ti sviluppi
  3. lê o/a sviluppa
  4. niatri sviluppemmo
  5. viatri sviluppæ
  6. lô sviluppan
Impf.
  1. mi sviluppava
  2. ti ti sviluppavi
  3. lê o/a sviluppava
  4. niatri sviluppavimo
  5. viatri sviluppavi
  6. lô sviluppavan
Fut.
  1. mi sviluppiò
  2. ti ti sviluppiæ
  3. lê o/a sviluppià
  4. niatri sviluppiemo
  5. viatri sviluppiei
  6. lô sviluppian
Conz.
Pres.
  1. che mi sviluppe
  2. che ti ti sviluppi
  3. che lê o/a sviluppe
  4. che niatri sviluppemmo
  5. che viatri sviluppæ
  6. che lô sviluppan
Impf.
  1. che mi sviluppesse
  2. che ti ti sviluppesci
  3. che lê o/a sviluppesse
  4. che niatri sviluppescimo
  5. che viatri sviluppesci
  6. che lô sviluppessan
Cond.
  1. mi sviluppieiva/sviluppiæ
  2. ti ti sviluppiësci
  3. lê o/a sviluppieiva/sviluppiæ
  4. niatri sviluppiëscimo
  5. viatri sviluppiësci
  6. lô sviluppieivan/sviluppiæn
Imper.
  1. sviluppa ti
  2. ch’o/a sviluppe lê
  3. sviluppemmo niatri
  4. sviluppæ viatri
  5. sviluppan lô