Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

stregare

v. tr.
  1. sperlenguâ [spɛrleŋˈɡwaː]

    apperlenguâ [apɛrleŋˈɡwaː]

Coniugaçioin

apperlenguâ

Indicativo

Presente

  1. mi apperlenguo
  2. ti t’apperlengui
  3. lê o/a l’apperlengua
  4. niatri apperlenguemmo/apperlenguemo
  5. viatri apperlenguæ
  6. liatri apperlenguan

Imperfetto

  1. mi apperlenguava
  2. ti t’apperlenguavi
  3. lê o/a l’apperlenguava
  4. niatri apperlenguavimo
  5. viatri apperlenguavi
  6. liatri apperlenguavan

Futuo

  1. mi apperlenguiò
  2. ti t’apperlenguiæ
  3. lê o/a l’apperlenguià
  4. niatri apperlenguiemo
  5. viatri apperlenguiei
  6. liatri apperlenguian

Conzontivo

Presente

  1. che mi apperlengue
  2. che ti t’apperlengui
  3. che lê o/a l’apperlengue
  4. che niatri apperlenguemmo/apperlenguemo
  5. che viatri apperlenguæ
  6. che liatri apperlenguan

Imperfetto

  1. che mi apperlenguesse
  2. che ti t’apperlenguesci
  3. che lê o/a l’apperlenguesse
  4. che niatri apperlenguescimo
  5. che viatri apperlenguesci
  6. che liatri apperlenguessan

Condiçionale

  1. mi apperlenguieiva/apperlenguiæ
  2. ti t’apperlenguiësci
  3. lê o/a l’apperlenguieiva/apperlenguiæ
  4. niatri apperlenguiëscimo
  5. viatri apperlenguiësci
  6. liatri apperlenguieivan/apperlenguiæn

Imperativo

  1. apperlengua ti!
  2. apperlenguemmo/apperlenguemo niatri!
  3. apperlenguæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. apperlenguou
  2. m. p. apperlenguæ
  3. f. s. apperlenguâ
  4. f. p. apperlenguæ

Gerundio

  1. apperlenguando
sperlenguâ

Indicativo

Presente

  1. mi sperlenguo
  2. ti ti sperlengui
  3. lê o/a sperlengua
  4. niatri sperlenguemmo/sperlenguemo
  5. viatri sperlenguæ
  6. liatri sperlenguan

Imperfetto

  1. mi sperlenguava
  2. ti ti sperlenguavi
  3. lê o/a sperlenguava
  4. niatri sperlenguavimo
  5. viatri sperlenguavi
  6. liatri sperlenguavan

Futuo

  1. mi sperlenguiò
  2. ti ti sperlenguiæ
  3. lê o/a sperlenguià
  4. niatri sperlenguiemo
  5. viatri sperlenguiei
  6. liatri sperlenguian

Conzontivo

Presente

  1. che mi sperlengue
  2. che ti ti sperlengui
  3. che lê o/a sperlengue
  4. che niatri sperlenguemmo/sperlenguemo
  5. che viatri sperlenguæ
  6. che liatri sperlenguan

Imperfetto

  1. che mi sperlenguesse
  2. che ti ti sperlenguesci
  3. che lê o/a sperlenguesse
  4. che niatri sperlenguescimo
  5. che viatri sperlenguesci
  6. che liatri sperlenguessan

Condiçionale

  1. mi sperlenguieiva/sperlenguiæ
  2. ti ti sperlenguiësci
  3. lê o/a sperlenguieiva/sperlenguiæ
  4. niatri sperlenguiëscimo
  5. viatri sperlenguiësci
  6. liatri sperlenguieivan/sperlenguiæn

Imperativo

  1. sperlengua ti!
  2. sperlenguemmo/sperlenguemo niatri!
  3. sperlenguæ viatri!

Partiçipio passou

  1. m. s. sperlenguou
  2. m. p. sperlenguæ
  3. f. s. sperlenguâ
  4. f. p. sperlenguæ

Gerundio

  1. sperlenguando