Council for Ligurian Linguistic Heritage

Ligurian Council

DEIZE

Italian-Ligurian (Genoese) dictionary

battere

tr. v.
  1. percuotere

    piccâ [piˈkaː]

    hai sentito anche tu battere all’uscio?

    t’æ sentio ti ascì piccâ da-a pòrta?

  2. sconfiggere al gioco, in guerra

    guägnâ [ɡwaːˈɲaː]

    abbiamo battuto l’altra squadra

    emmo guägno l’atra squaddra

  3. nel calcio e sim.: colpire il pallone

    batte [ˈbatˑe]

    ora bisogna battere il pallone

    oua beseugna batte o ballon

  4. di mani: applaudire

    cioccâ [tʃuˈkaː]

    batte [ˈbatˑe]

    anche se lo spettacolo non ti è piaciuto, è buona educazione battere le mani

    ascì ben che a representaçion a no t’é piaxua, l’é boña educaçion cioccâ e moen

  5. seafaring di bandiera: issarla; appartenere a una nazione

    batte [ˈbatˑe]

    ïsâ [iːˈsaː]

    quel vascello al largo batte bandiera genovese

    quello vascello à l’amâ o batte bandea zeneise

Multi-word expressions

Conjugations

batte

Indicative

Present

  1. mi batto
  2. ti ti batti
  3. lê o/a batte
  4. niatri battemmo
  5. viatri battei
  6. liatri battan

Imperfect

  1. mi batteiva
  2. ti ti batteivi
  3. lê o/a batteiva
  4. niatri batteivimo
  5. viatri batteivi
  6. liatri batteivan

Future

  1. mi battiò
  2. ti ti battiæ
  3. lê o/a battià
  4. niatri battiemo
  5. viatri battiei
  6. liatri battian

Subjunctive

Present

  1. che mi batte
  2. che ti ti batti
  3. che lê o/a batte
  4. che niatri battemmo
  5. che viatri battei
  6. che liatri battan

Imperfect

  1. che mi battesse
  2. che ti ti battesci
  3. che lê o/a battesse
  4. che niatri battescimo
  5. che viatri battesci
  6. che liatri battessan

Conditional

  1. mi battieiva/battiæ
  2. ti ti battiësci
  3. lê o/a battieiva/battiæ
  4. niatri battiëscimo
  5. viatri battiësci
  6. liatri battieivan/battiæn

Imperative

  1. batti ti!
  2. battemmo niatri!
  3. battei viatri!

Past participle

  1. m. s. battuo
  2. m. p. battui
  3. f. s. battua
  4. f. p. battue

Gerund

  1. battendo
cioccâ

Indicative

Present

  1. mi ciòcco
  2. ti ti ciòcchi
  3. lê o/a ciòcca
  4. niatri ciocchemmo
  5. viatri cioccæ
  6. liatri ciòccan

Imperfect

  1. mi cioccava
  2. ti ti cioccavi
  3. lê o/a cioccava
  4. niatri cioccavimo
  5. viatri cioccavi
  6. liatri cioccavan

Future

  1. mi ciocchiò
  2. ti ti ciocchiæ
  3. lê o/a ciocchià
  4. niatri ciocchiemo
  5. viatri ciocchiei
  6. liatri ciocchian

Subjunctive

Present

  1. che mi ciòcche
  2. che ti ti ciòcchi
  3. che lê o/a ciòcche
  4. che niatri ciocchemmo
  5. che viatri cioccæ
  6. che liatri ciòccan

Imperfect

  1. che mi ciocchesse
  2. che ti ti ciocchesci
  3. che lê o/a ciocchesse
  4. che niatri ciocchescimo
  5. che viatri ciocchesci
  6. che liatri ciocchessan

Conditional

  1. mi ciocchieiva/ciocchiæ
  2. ti ti ciocchiësci
  3. lê o/a ciocchieiva/ciocchiæ
  4. niatri ciocchiëscimo
  5. viatri ciocchiësci
  6. liatri ciocchieivan/ciocchiæn

Imperative

  1. ciòcca ti!
  2. ciocchemmo niatri!
  3. cioccæ viatri!

Past participle

  1. m. s. cioccou
  2. m. p. cioccæ
  3. f. s. cioccâ
  4. f. p. cioccæ

Gerund

  1. cioccando
guägnâ

Indicative

Present

  1. mi guägno
  2. ti ti guägni
  3. lê o/a guägna
  4. niatri guägnemmo
  5. viatri guägnæ
  6. liatri guägnan

Imperfect

  1. mi guägnava
  2. ti ti guägnavi
  3. lê o/a guägnava
  4. niatri guägnavimo
  5. viatri guägnavi
  6. liatri guägnavan

Future

  1. mi guägniò
  2. ti ti guägniæ
  3. lê o/a guägnià
  4. niatri guägniemo
  5. viatri guägniei
  6. liatri guägnian

Subjunctive

Present

  1. che mi guägne
  2. che ti ti guägni
  3. che lê o/a guägne
  4. che niatri guägnemmo
  5. che viatri guägnæ
  6. che liatri guägnan

Imperfect

  1. che mi guägnesse
  2. che ti ti guägnesci
  3. che lê o/a guägnesse
  4. che niatri guägnescimo
  5. che viatri guägnesci
  6. che liatri guägnessan

Conditional

  1. mi guägnieiva/guägniæ
  2. ti ti guägniësci
  3. lê o/a guägnieiva/guägniæ
  4. niatri guägniëscimo
  5. viatri guägniësci
  6. liatri guägnieivan/guägniæn

Imperative

  1. guägna ti!
  2. guägnemmo niatri!
  3. guägnæ viatri!

Past participle

  1. m. s. guägno
  2. m. p. guägni
  3. f. s. guägna
  4. f. p. guägne

Gerund

  1. guägnando
ïsâ

Indicative

Present

  1. mi ïso
  2. ti t’ïsi
  3. lê o/a l’ïsa
  4. niatri ïsemmo
  5. viatri ïsæ
  6. liatri ïsan

Imperfect

  1. mi ïsava
  2. ti t’ïsavi
  3. lê o/a l’ïsava
  4. niatri ïsavimo
  5. viatri ïsavi
  6. liatri ïsavan

Future

  1. mi ïsiò
  2. ti t’ïsiæ
  3. lê o/a l’ïsià
  4. niatri ïsiemo
  5. viatri ïsiei
  6. liatri ïsian

Subjunctive

Present

  1. che mi ïse
  2. che ti t’ïsi
  3. che lê o/a l’ïse
  4. che niatri ïsemmo
  5. che viatri ïsæ
  6. che liatri ïsan

Imperfect

  1. che mi ïsesse
  2. che ti t’ïsesci
  3. che lê o/a l’ïsesse
  4. che niatri ïsescimo
  5. che viatri ïsesci
  6. che liatri ïsessan

Conditional

  1. mi ïsieiva/ïsiæ
  2. ti t’ïsiësci
  3. lê o/a l’ïsieiva/ïsiæ
  4. niatri ïsiëscimo
  5. viatri ïsiësci
  6. liatri ïsieivan/ïsiæn

Imperative

  1. ïsa ti!
  2. ïsemmo niatri!
  3. ïsæ viatri!

Past participle

  1. m. s. ïsou
  2. m. p. ïsæ
  3. f. s. ïsâ
  4. f. p. ïsæ

Gerund

  1. ïsando
piccâ

Indicative

Present

  1. mi picco
  2. ti ti picchi
  3. lê o/a picca
  4. niatri picchemmo
  5. viatri piccæ
  6. liatri piccan

Imperfect

  1. mi piccava
  2. ti ti piccavi
  3. lê o/a piccava
  4. niatri piccavimo
  5. viatri piccavi
  6. liatri piccavan

Future

  1. mi picchiò
  2. ti ti picchiæ
  3. lê o/a picchià
  4. niatri picchiemo
  5. viatri picchiei
  6. liatri picchian

Subjunctive

Present

  1. che mi picche
  2. che ti ti picchi
  3. che lê o/a picche
  4. che niatri picchemmo
  5. che viatri piccæ
  6. che liatri piccan

Imperfect

  1. che mi picchesse
  2. che ti ti picchesci
  3. che lê o/a picchesse
  4. che niatri picchescimo
  5. che viatri picchesci
  6. che liatri picchessan

Conditional

  1. mi picchieiva/picchiæ
  2. ti ti picchiësci
  3. lê o/a picchieiva/picchiæ
  4. niatri picchiëscimo
  5. viatri picchiësci
  6. liatri picchieivan/picchiæn

Imperative

  1. picca ti!
  2. picchemmo niatri!
  3. piccæ viatri!

Past participle

  1. m. s. piccou
  2. m. p. piccæ
  3. f. s. piccâ
  4. f. p. piccæ

Gerund

  1. piccando