Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE

Diçionäio italian-zeneise

battere

v.tr.
  1. percuotere

    piccâ

    Exempi

    hai sentito anche tu battere all’uscio?

    t’æ sentio ti ascì piccâ da-a pòrta?

  2. sconfiggere al gioco, in guerra

    guägnâ [ɡwaːˈɲaː]

    Exempi

    abbiamo battuto l’altra squadra

    emmo guägno l’atra squaddra

  3. nel calcio e sim.: colpire il pallone

    batte [ˈbatˑe]

    Exempi

    ora bisogna battere il pallone

    oua beseugna batte o ballon

  4. di mani: applaudire

    cioccâ [tʃuˈkaː]

    batte [ˈbatˑe]

    Exempi

    anche se lo spettacolo non ti è piaciuto, è buona educazione battere le mani

    ascì ben che a representaçion a no t’é piaxua, l’é boña educaçion cioccâ e moen

  5. marineria di bandiera: issarla; appartenere a una nazione

    batte [ˈbatˑe]

    ïsâ [iːˈsaː]

    Exempi

    quel vascello al largo batte bandiera genovese

    quello vascello à l’amâ o batte bandea zeneise

Polirematiche

Coniugaçioin

batte

Part. pass. battuo

Ger. battendo

Ind.
Pres.
  1. mi batto
  2. ti ti batti
  3. lê o/a batte
  4. niatri battemmo
  5. viatri battei
  6. lô battan
Impf.
  1. mi batteiva
  2. ti ti batteivi
  3. lê o/a batteiva
  4. niatri batteivimo
  5. viatri batteivi
  6. lô batteivan
Fut.
  1. mi battiò
  2. ti ti battiæ
  3. lê o/a battià
  4. niatri battiemo
  5. viatri battiei
  6. lô battian
Conz.
Pres.
  1. che mi batte
  2. che ti ti batti
  3. che lê o/a batte
  4. che niatri battemmo
  5. che viatri battei
  6. che lô battan
Impf.
  1. che mi battesse
  2. che ti ti battesci
  3. che lê o/a battesse
  4. che niatri battescimo
  5. che viatri battesci
  6. che lô battessan
Cond.
  1. mi battieiva/battiæ
  2. ti ti battiësci
  3. lê o/a battieiva/battiæ
  4. niatri battiëscimo
  5. viatri battiësci
  6. lô battieivan/battiæn
Imper.
  1. batti ti
  2. ch’o/a batte lê
  3. battemmo niatri
  4. battei viatri
  5. battan lô
guägnâ

Part. pass. guägno

Ger. guägnando

Ind.
Pres.
  1. mi guägno
  2. ti ti guägni
  3. lê o/a guägna
  4. niatri guägnemmo
  5. viatri guägnæ
  6. lô guägnan
Impf.
  1. mi guägnava
  2. ti ti guägnavi
  3. lê o/a guägnava
  4. niatri guägnavimo
  5. viatri guägnavi
  6. lô guägnavan
Fut.
  1. mi guägniò
  2. ti ti guägniæ
  3. lê o/a guägnià
  4. niatri guägniemo
  5. viatri guägniei
  6. lô guägnian
Conz.
Pres.
  1. che mi guägne
  2. che ti ti guägni
  3. che lê o/a guägne
  4. che niatri guägnemmo
  5. che viatri guägnæ
  6. che lô guägnan
Impf.
  1. che mi guägnesse
  2. che ti ti guägnesci
  3. che lê o/a guägnesse
  4. che niatri guägnescimo
  5. che viatri guägnesci
  6. che lô guägnessan
Cond.
  1. mi guägnieiva/guägniæ
  2. ti ti guägniësci
  3. lê o/a guägnieiva/guägniæ
  4. niatri guägniëscimo
  5. viatri guägniësci
  6. lô guägnieivan/guägniæn
Imper.
  1. guägna ti
  2. ch’o/a guägne lê
  3. guägnemmo niatri
  4. guägnæ viatri
  5. guägnan lô
piccâ

Part. pass. piccou

Ger. piccando

Ind.
Pres.
  1. mi picco
  2. ti ti picchi
  3. lê o/a picca
  4. niatri picchemmo
  5. viatri piccæ
  6. lô piccan
Impf.
  1. mi piccava
  2. ti ti piccavi
  3. lê o/a piccava
  4. niatri piccavimo
  5. viatri piccavi
  6. lô piccavan
Fut.
  1. mi picchiò
  2. ti ti picchiæ
  3. lê o/a picchià
  4. niatri picchiemo
  5. viatri picchiei
  6. lô picchian
Conz.
Pres.
  1. che mi picche
  2. che ti ti picchi
  3. che lê o/a picche
  4. che niatri picchemmo
  5. che viatri piccæ
  6. che lô piccan
Impf.
  1. che mi picchesse
  2. che ti ti picchesci
  3. che lê o/a picchesse
  4. che niatri picchescimo
  5. che viatri picchesci
  6. che lô picchessan
Cond.
  1. mi picchieiva/picchiæ
  2. ti ti picchiësci
  3. lê o/a picchieiva/picchiæ
  4. niatri picchiëscimo
  5. viatri picchiësci
  6. lô picchieivan/picchiæn
Imper.
  1. picca ti
  2. ch’o/a picche lê
  3. picchemmo niatri
  4. piccæ viatri
  5. piccan lô
ïsâ

Part. pass. ïsou

Ger. ïsando

Ind.
Pres.
  1. mi ïso
  2. ti t’ïsi
  3. lê o/a l’ïsa
  4. niatri ïsemmo
  5. viatri ïsæ
  6. lô ïsan
Impf.
  1. mi ïsava
  2. ti t’ïsavi
  3. lê o/a l’ïsava
  4. niatri ïsavimo
  5. viatri ïsavi
  6. lô ïsavan
Fut.
  1. mi ïsiò
  2. ti t’ïsiæ
  3. lê o/a l’ïsià
  4. niatri ïsiemo
  5. viatri ïsiei
  6. lô ïsian
Conz.
Pres.
  1. che mi ïse
  2. che ti t’ïsi
  3. che lê o/a l’ïse
  4. che niatri ïsemmo
  5. che viatri ïsæ
  6. che lô ïsan
Impf.
  1. che mi ïsesse
  2. che ti t’ïsesci
  3. che lê o/a l’ïsesse
  4. che niatri ïsescimo
  5. che viatri ïsesci
  6. che lô ïsessan
Cond.
  1. mi ïsieiva/ïsiæ
  2. ti t’ïsiësci
  3. lê o/a l’ïsieiva/ïsiæ
  4. niatri ïsiëscimo
  5. viatri ïsiësci
  6. lô ïsieivan/ïsiæn
Imper.
  1. ïsa ti
  2. ch’o/a l’ïse lê
  3. ïsemmo niatri
  4. ïsæ viatri
  5. ïsan lô