Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: dizionario italiano-genovese

affascinare

v.tr.
  1. ammaliare, conquistare col fascino

    abbarlugâ [abarlyˈɡaː]

    imbarlugâ [iŋbarlyˈɡaː]

    inäiâ [inaːˈjaː]

    incantâ [iŋkaŋˈtaː]

    Esempi

    i marinai, affascinati dalle sirene, si schiantarono sugli scogli

    i mainæ, abbarlugæ da-e scireñe, en anæti à piccâ in scî scheuggi

  2. interessare profondamente

    appascionâ [apaʃuˈnaː]

    entuxasmâ [eŋtyʒazˈmaː]

    Esempi

    questo libro mi affascina

    sto libbro o m’appascioña

Coniugazioni

abbarlugâ

Part. pass. abbarlugou

Ger. abbarlugando

Ind.
Pres.
  1. mi abbarlugo
  2. ti t’abbarlughi
  3. lê o/a l’abbarluga
  4. niatri abbarlughemmo
  5. viatri abbarlugæ
  6. lô abbarlugan
Impf.
  1. mi abbarlugava
  2. ti t’abbarlugavi
  3. lê o/a l’abbarlugava
  4. niatri abbarlugavimo
  5. viatri abbarlugavi
  6. lô abbarlugavan
Fut.
  1. mi abbarlughiò
  2. ti t’abbarlughiæ
  3. lê o/a l’abbarlughià
  4. niatri abbarlughiemo
  5. viatri abbarlughiei
  6. lô abbarlughian
Cong.
Pres.
  1. che mi abbarlughe
  2. che ti t’abbarlughi
  3. che lê o/a l’abbarlughe
  4. che niatri abbarlughemmo
  5. che viatri abbarlugæ
  6. che lô abbarlugan
Impf.
  1. che mi abbarlughesse
  2. che ti t’abbarlughesci
  3. che lê o/a l’abbarlughesse
  4. che niatri abbarlughescimo
  5. che viatri abbarlughesci
  6. che lô abbarlughessan
Cond.
  1. mi abbarlughieiva/abbarlughiæ
  2. ti t’abbarlughiësci
  3. lê o/a l’abbarlughieiva/abbarlughiæ
  4. niatri abbarlughiëscimo
  5. viatri abbarlughiësci
  6. lô abbarlughieivan/abbarlughiæn
Imper.
  1. abbarluga ti
  2. ch’o/a l’abbarlughe lê
  3. abbarlughemmo niatri
  4. abbarlugæ viatri
  5. abbarlugan lô
appascionâ

Part. pass. appascionou

Ger. appascionando

Ind.
Pres.
  1. mi appascioño
  2. ti t’appascioñi
  3. lê o/a l’appascioña
  4. niatri appascionemmo
  5. viatri appascionæ
  6. lô appascioñan
Impf.
  1. mi appascionava
  2. ti t’appascionavi
  3. lê o/a l’appascionava
  4. niatri appascionavimo
  5. viatri appascionavi
  6. lô appascionavan
Fut.
  1. mi appascioniò
  2. ti t’appascioniæ
  3. lê o/a l’appascionià
  4. niatri appascioniemo
  5. viatri appascioniei
  6. lô appascionian
Cong.
Pres.
  1. che mi appascioñe
  2. che ti t’appascioñi
  3. che lê o/a l’appascioñe
  4. che niatri appascionemmo
  5. che viatri appascionæ
  6. che lô appascioñan
Impf.
  1. che mi appascionesse
  2. che ti t’appascionesci
  3. che lê o/a l’appascionesse
  4. che niatri appascionescimo
  5. che viatri appascionesci
  6. che lô appascionessan
Cond.
  1. mi appascionieiva/appascioniæ
  2. ti t’appascioniësci
  3. lê o/a l’appascionieiva/appascioniæ
  4. niatri appascioniëscimo
  5. viatri appascioniësci
  6. lô appascionieivan/appascioniæn
Imper.
  1. appascioña ti
  2. ch’o/a l’appascioñe lê
  3. appascionemmo niatri
  4. appascionæ viatri
  5. appascioñan lô
entuxasmâ

Part. pass. entuxasmou

Ger. entuxasmando

Ind.
Pres.
  1. mi entuxasmo
  2. ti t’entuxasmi
  3. lê o/a l’entuxasma
  4. niatri entuxasmemmo
  5. viatri entuxasmæ
  6. lô entuxasman
Impf.
  1. mi entuxasmava
  2. ti t’entuxasmavi
  3. lê o/a l’entuxasmava
  4. niatri entuxasmavimo
  5. viatri entuxasmavi
  6. lô entuxasmavan
Fut.
  1. mi entuxasmiò
  2. ti t’entuxasmiæ
  3. lê o/a l’entuxasmià
  4. niatri entuxasmiemo
  5. viatri entuxasmiei
  6. lô entuxasmian
Cong.
Pres.
  1. che mi entuxasme
  2. che ti t’entuxasmi
  3. che lê o/a l’entuxasme
  4. che niatri entuxasmemmo
  5. che viatri entuxasmæ
  6. che lô entuxasman
Impf.
  1. che mi entuxasmesse
  2. che ti t’entuxasmesci
  3. che lê o/a l’entuxasmesse
  4. che niatri entuxasmescimo
  5. che viatri entuxasmesci
  6. che lô entuxasmessan
Cond.
  1. mi entuxasmieiva/entuxasmiæ
  2. ti t’entuxasmiësci
  3. lê o/a l’entuxasmieiva/entuxasmiæ
  4. niatri entuxasmiëscimo
  5. viatri entuxasmiësci
  6. lô entuxasmieivan/entuxasmiæn
Imper.
  1. entuxasma ti
  2. ch’o/a l’entuxasme lê
  3. entuxasmemmo niatri
  4. entuxasmæ viatri
  5. entuxasman lô
imbarlugâ

Part. pass. imbarlugou

Ger. imbarlugando

Ind.
Pres.
  1. mi imbarlugo
  2. ti t’imbarlughi
  3. lê o/a l’imbarluga
  4. niatri imbarlughemmo
  5. viatri imbarlugæ
  6. lô imbarlugan
Impf.
  1. mi imbarlugava
  2. ti t’imbarlugavi
  3. lê o/a l’imbarlugava
  4. niatri imbarlugavimo
  5. viatri imbarlugavi
  6. lô imbarlugavan
Fut.
  1. mi imbarlughiò
  2. ti t’imbarlughiæ
  3. lê o/a l’imbarlughià
  4. niatri imbarlughiemo
  5. viatri imbarlughiei
  6. lô imbarlughian
Cong.
Pres.
  1. che mi imbarlughe
  2. che ti t’imbarlughi
  3. che lê o/a l’imbarlughe
  4. che niatri imbarlughemmo
  5. che viatri imbarlugæ
  6. che lô imbarlugan
Impf.
  1. che mi imbarlughesse
  2. che ti t’imbarlughesci
  3. che lê o/a l’imbarlughesse
  4. che niatri imbarlughescimo
  5. che viatri imbarlughesci
  6. che lô imbarlughessan
Cond.
  1. mi imbarlughieiva/imbarlughiæ
  2. ti t’imbarlughiësci
  3. lê o/a l’imbarlughieiva/imbarlughiæ
  4. niatri imbarlughiëscimo
  5. viatri imbarlughiësci
  6. lô imbarlughieivan/imbarlughiæn
Imper.
  1. imbarluga ti
  2. ch’o/a l’imbarlughe lê
  3. imbarlughemmo niatri
  4. imbarlugæ viatri
  5. imbarlugan lô
incantâ

Part. pass. incantou

Ger. incantando

Ind.
Pres.
  1. mi incanto
  2. ti t’incanti
  3. lê o/a l’incanta
  4. niatri incantemmo
  5. viatri incantæ
  6. lô incantan
Impf.
  1. mi incantava
  2. ti t’incantavi
  3. lê o/a l’incantava
  4. niatri incantavimo
  5. viatri incantavi
  6. lô incantavan
Fut.
  1. mi incantiò
  2. ti t’incantiæ
  3. lê o/a l’incantià
  4. niatri incantiemo
  5. viatri incantiei
  6. lô incantian
Cong.
Pres.
  1. che mi incante
  2. che ti t’incanti
  3. che lê o/a l’incante
  4. che niatri incantemmo
  5. che viatri incantæ
  6. che lô incantan
Impf.
  1. che mi incantesse
  2. che ti t’incantesci
  3. che lê o/a l’incantesse
  4. che niatri incantescimo
  5. che viatri incantesci
  6. che lô incantessan
Cond.
  1. mi incantieiva/incantiæ
  2. ti t’incantiësci
  3. lê o/a l’incantieiva/incantiæ
  4. niatri incantiëscimo
  5. viatri incantiësci
  6. lô incantieivan/incantiæn
Imper.
  1. incanta ti
  2. ch’o/a l’incante lê
  3. incantemmo niatri
  4. incantæ viatri
  5. incantan lô
inäiâ

Part. pass. inäiou

Ger. inäiando

Ind.
Pres.
  1. mi inäio
  2. ti t’inäi
  3. lê o/a l’inäia
  4. niatri inäiemmo/inäiemo
  5. viatri inäiæ
  6. lô inäian
Impf.
  1. mi inäiava
  2. ti t’inäiavi
  3. lê o/a l’inäiava
  4. niatri inäiavimo
  5. viatri inäiavi
  6. lô inäiavan
Fut.
  1. mi inäiò
  2. ti t’inäiæ
  3. lê o/a l’inäià
  4. niatri inäiemo
  5. viatri inäiei
  6. lô inäian
Cong.
Pres.
  1. che mi inäie
  2. che ti t’inäi
  3. che lê o/a l’inäie
  4. che niatri inäiemmo/inäiemo
  5. che viatri inäiæ
  6. che lô inäian
Impf.
  1. che mi inäiesse
  2. che ti t’inäiesci
  3. che lê o/a l’inäiesse
  4. che niatri inäiescimo
  5. che viatri inäiesci
  6. che lô inäiessan
Cond.
  1. mi inäieiva/inäiæ
  2. ti t’inäiësci
  3. lê o/a l’inäieiva/inäiæ
  4. niatri inäiëscimo
  5. viatri inäiësci
  6. lô inäieivan/inäiæn
Imper.
  1. inäia ti
  2. ch’o/a l’inäie lê
  3. inäiemmo/inäiemo niatri
  4. inäiæ viatri
  5. inäian lô