Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure

Conseggio ligure

DEIZE: diçionäio italian-zeneise

mancare

v.intr.
  1. essere assente o in quantità insufficiente

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    Exempi

    manca il sale, me lo puoi portare?

    l’ammanca a sâ, ti me â peu portâ?

  2. scomparire inaspettatamente, scarseggiare

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    Exempi

    ieri sera stavamo guardando la partita in TV e è mancata la luce

    vei seia eimo apreuvo à ammiâ a partia in televixon e l’é mancou a luxe

  3. essere assente, provocare nostalgia per la propria assenza

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    Exempi

    a dire il vero, ti devo confessare che quello scemo mi manca tantissimo

    à dî a veitæ, ò da confessâte che quello nescio o m’ammanca ben ben

  4. rimanere rispetto a un termine prestabilito

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    arrestâ [aresˈtaː]

    Exempi

    quante settimane mancano ancora all’esame

    quante settemañe l’ammanca ancon à l’examme

v.tr.
  1. non riuscire a colpire un bersaglio e sim.

    ammancâ [amaŋˈkaː]

    Exempi

    accidenti, ho mancato di nuovo il bersaglio!

    bacere, ò ammancou torna a çibbla!

Coniugaçioin

ammancâ

Part. pass. ammancou

Ger. ammancando

Ind.
Pres.
  1. mi ammanco
  2. ti t’ammanchi
  3. lê o/a l’ammanca
  4. niatri ammanchemmo
  5. viatri ammancæ
  6. lô ammancan
Impf.
  1. mi ammancava
  2. ti t’ammancavi
  3. lê o/a l’ammancava
  4. niatri ammancavimo
  5. viatri ammancavi
  6. lô ammancavan
Fut.
  1. mi ammanchiò
  2. ti t’ammanchiæ
  3. lê o/a l’ammanchià
  4. niatri ammanchiemo
  5. viatri ammanchiei
  6. lô ammanchian
Conz.
Pres.
  1. che mi ammanche
  2. che ti t’ammanchi
  3. che lê o/a l’ammanche
  4. che niatri ammanchemmo
  5. che viatri ammancæ
  6. che lô ammancan
Impf.
  1. che mi ammanchesse
  2. che ti t’ammanchesci
  3. che lê o/a l’ammanchesse
  4. che niatri ammanchescimo
  5. che viatri ammanchesci
  6. che lô ammanchessan
Cond.
  1. mi ammanchieiva/ammanchiæ
  2. ti t’ammanchiësci
  3. lê o/a l’ammanchieiva/ammanchiæ
  4. niatri ammanchiëscimo
  5. viatri ammanchiësci
  6. lô ammanchieivan/ammanchiæn
Imper.
  1. ammanca ti
  2. ch’o/a l’ammanche lê
  3. ammanchemmo niatri
  4. ammancæ viatri
  5. ammancan lô
arrestâ

Part. pass. arrestou

Ger. arrestando

Ind.
Pres.
  1. mi arresto
  2. ti t’arresti
  3. lê o/a l’arresta
  4. niatri arrestemmo
  5. viatri arrestæ
  6. lô arrestan
Impf.
  1. mi arrestava
  2. ti t’arrestavi
  3. lê o/a l’arrestava
  4. niatri arrestavimo
  5. viatri arrestavi
  6. lô arrestavan
Fut.
  1. mi arrestiò
  2. ti t’arrestiæ
  3. lê o/a l’arrestià
  4. niatri arrestiemo
  5. viatri arrestiei
  6. lô arrestian
Conz.
Pres.
  1. che mi arreste
  2. che ti t’arresti
  3. che lê o/a l’arreste
  4. che niatri arrestemmo
  5. che viatri arrestæ
  6. che lô arrestan
Impf.
  1. che mi arrestesse
  2. che ti t’arrestesci
  3. che lê o/a l’arrestesse
  4. che niatri arrestescimo
  5. che viatri arrestesci
  6. che lô arrestessan
Cond.
  1. mi arrestieiva/arrestiæ
  2. ti t’arrestiësci
  3. lê o/a l’arrestieiva/arrestiæ
  4. niatri arrestiëscimo
  5. viatri arrestiësci
  6. lô arrestieivan/arrestiæn
Imper.
  1. arresta ti
  2. ch’o/a l’arreste lê
  3. arrestemmo niatri
  4. arrestæ viatri
  5. arrestan lô